Home » Arte & Popcult » Zelda Fitzgerald, intre Alabama si "Alabama Song"

Zelda Fitzgerald, intre Alabama si "Alabama Song"

18 Mar 2008 Andra Matzal | 0 comentarii | 2139 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Miine, romanul laureatului Goncourt pe 2007, Gilles Leroy, "Alabama Song" publicat la Pro Editura si Tipografie, va fi lansat in prezenta autorului la Libraria Carturesti.
 
Gilles Leroy
Gilles Leroy va fi prezent miine la Bucuresti Foto: Reuters
Desi cititorul pus fata in fata cu „Alabama Song“ are toate sansele sa citeasca povestea Zeldei Fitzgerald ca pe un text biografic, ca pe o istorie realista a uneia dintre personalitatile feminine care au facut istorie la inceputul secolului trecut, autorul tine cu tot dinadinsul sa nu se uite ca totul este scris sub conventia fictiunii. Modelul real al personajului sau este, intr-adevar, „fiica Judecatorului, nepoata unui senator si a unui guvernator“, tinara burgheza care refuza metodic sa-si insuseasca morala „sanatoasa“ a Sudului si, implicit, a familiei sale, viitoarea sotie a scriitorului care a amplificat lista personajelor clasice cu marele Gatsby. Zelda Sayre, mai tirziu Fitzgerald, a fost, ce-i drept, diagnosticata la 30 de ani cu schizofrenie, fiind nevoita sa-si petreaca restul vietii intr-un spital de boli mintale. Dar toate aceste informatii autentice nu-i servesc lui Gilles Leroy, care anul trecut a cistigat pentru propria versiune a Zeldei Fitzgerald cel mai valoros premiu literar francez, decit ca repere pe care le va conecta folosindu-se de speculatii si pe care le va interpreta, rezultatul fiind una dintre Zeldele posibile.

Tradus din limba franceza de Nicolae Constantinescu, romanul, inceput cu un moto din Henri Cartier-Bresson, care afirma ca atunci „cind te duci la bal trebuie sa dansezi“, se citeste dintr-o data, fiind alcatuit din insemnari scurte. De la scrisori de la Scott pina la flash-uri desprinse din viata de zi cu zi, fragmente din ceea ce avea sa fie mai tirziu romanul sau „Save Me the Waltz“, confesiuni, unele disperate, altele frivole, dileme, autorul se foloseste de toate acestea pentru a-i da personajului sau adincime si verosimilitudine.

Povestea burghezei libertine care isi scandalizeaza familia devine, treptat, si istoria unei povesti de dragoste: aceea dintre ea si sotul sau, personajul la umbra caruia va oscila intre fericire si disperare, intre admiratie si frustrare. In Scott, Zelda vede ba „o papusa masculina blonda, care nu e in stare sa-si scoale barbatia“, inselindu-l cu un aviator cu „brate imense, brate care te invaluiau, doua aripi calde in care tremuram“, ba un idol. In acelasi timp, insemnarile creioneaza si parcursul bolii care o va trimite pe Zelda la sanatoriu: daca la inceput isi fac aparitia doar crizele de revolta fata de Alabama sa natala, cuminte si asezata, „Grasana Migrena si sora ei Greata“, treptat, ii va avea de infruntat pe „calaii in halate albe“ care „m-au tinut acolo, apasindu-ma cu miinile pe umeri si glezne pina cind lesinam de durere“, ca intr-un scenariu marca Sylvia Plath. Si, nu in ultimul rind, Leroy contureaza in fundal povestea unei Americi la inceput de secol XX, cu mondenitatile si, la polul opus, rigorile conservatoare ale Sudului. Din cariera sa de jurnalist, Leroy a pastrat stilul limpede, concis, frazele taiate cu precizie, care o prind de minune pe Zelda - evident, in varianta ei fictiva din 2007 -, care se foloseste foarte cumpatat de limbaj pentru a-si articula furiile, rasfatul, isteria sau descurajarea.

Miine seara, la ora 19.00, Gilles Leroy va putea raspunde intrebarilor legate de „the making of“ al acestui personaj la Libraria Carturesti, unde-si va lansa cartea, in cadrul unui eveniment organizat cu sprijinul Ambasadei Frantei la Bucuresti.
De la scrisori de la Scott pina la flash-uri desprinse din viata de zi cu zi, fragmente din ceea ce avea sa fie mai tirziu romanul sau „Save Me the Waltz“, confesiuni, unele disperate, altele frivole, dileme, autorul se foloseste de toate pentru a-i da personajului sau verosimilitudine
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI