Home » Stiinta & Tehnologie » IT&C » Zece tehnologii exotice care ne vor schimba viata

Zece tehnologii exotice care ne vor schimba viata

06 Mar 2008 Alexandra Badicioiu, Cosmin Popan, Cristian Bandea | 0 comentarii | 958 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Cipuri imprecise, PC-uri care gestioneaza surprizele, electricitate wireless. Tratate cu scepticism la inceput, aceste sisteme ar putea revolutiona totusi traiul uman.
 
Tehnologie
Cipurile ?imperfecte? pot mari durata de viata a celularelor. Foto: Reuters
Chiar daca par inventate de un profesor trasnit, ele au fost aplaudate de cei de la „Technology Review“, publicatia prestigiosului Institut de Tehnologie de la Massachusetts (MIT). Publicatia a intocmit o lista cu 10 tehnologii care ne vor schimba modul de viata.

Combinind cantitati masive de date si analize ale psihologiei umane, masinile vor invata sa gestioneze evenimentele surprinzatoare, spune Eric Horvitz, cercetator la Microsoft. Chiar daca primele descoperiri in acest domeniu sint mici, efectele lor ar putea sa ajute in trafic si medicina preventiva, dar si in planificarea militara politica sau finante. Desi programele de calculator le prezic destul de onest, surprizele tot apar si probabil ca nu le vom putea elimina niciodata, scriu cei de la „Technology Review“ (TR). Dar Horvitz sustine ca macar am putea incerca sa le minimalizam: nu este vorba despre un bol de cristal care sa spuna cind va cadea bursa ori ce va face al-Qaeda luna viitoare, dar cu tehnologia aceasta putem vedea ce ne-a luat pe nepregatite in trecut si ce ar putea sa o faca iar in viitor.

Krishna Palem este un eretic, spun cei de la TR. In lumea microcipurilor, precizia si perfectiunea au fost mereu imperative, dar profesorul de la Rice University crede ca o eroare mica poate fi buna din cind in cind. El a dezvoltat o serie de cipuri care folosesc mai putina energie, in schimbul unei precizii mai mici. Pentru anumite aplicatii - precum cele audio sau video - unde rezultatul nu este un numar, imprecizia nu ar putea dauna foarte tare, dar economia de electricitate ar conta foarte mult. Inventia lui Palem ar putea lungi astfel durata de viata a bateriei telefoanelor mobile sau a MP3 playerelor. Cind a inceput sa lucreze la aceasta idee, in 2002, scepticismul cu care a fost inconjurat a fost universal. Lucrurile s-au schimbat mult in 2006, insa, cind si-a prezentat rezultatele la o conferinta de tehnologie, nimeni nu a vazut poza cu „imperfectiuni“.

Miniradiourile lui Alex Zettl, un fizician de la Universitatea din California, construite din nanotuburi, ar putea imbunatati totul, se entuziasmeaza editorii TR: de la celulare pina la diagnosticele medicale. Acum cinci ani, echipa lui Zettl s-a hotarit sa faca radiourile si mai mici, lucrind la o scara moleculara. De abia acum un an insa si-au dat seama ca nanotuburile ar putea fi solutia de a le realiza.

Enervat ca telefonul celular scotea diferite sunete din cauza bateriei descarcate, un profesor de la MIT si-a imaginat, intr-o noapte, ce frumoasa ar fi viata daca mobilele s-ar umple de energie fara ajutorul incarcatoarelor. Astfel, Marin Soljacic s-a apucat de cautat o metoda de transmitere wireless a curentului electric. Dupa citiva ani de munca a reusit sa construiasca un dispozitiv ce poate alimenta un bec situat la doi metri distanta. Omul de stiinta afirma ca tehnologia va fi imbunatatita in perioada care urmeaza.

Viitoarele magnetometre, senzori care masoara intensitatea cimpului magnetic, vor avea o dimensiune mult mai redusa decit cele din prezent, la aceeasi putere, promit cercetatorii americani de la Institutul National de Tehnologie din Boulder, Colorado. Magnetometrele pe care le construiesc, cit boabele de orez, vor imbunatati imagistica prin rezonanta magnetica (MRI), bazata pe astfel de senzori, si vor fi folosite pentru detectarea cu precizie a bombelor, motiv pentru care cei de la TR le-au pus pe lista tehnologiilor revolutionare.

Compania Adobe planuieste sa construiasca un sistem IT, numit Adobe Integrated Runtime (AIR), cu ajutorul caruia programatorii vor folosi tehnologii web pentru a dezvolta aplicatii pentru desktopuri, pe care utilizatorii le vor putea folosi atit on, cit si offline. Kevin Lynch, programator-sef la companie, crede ca aplicatiile hibride vor trage foloase atit din Internet, cit si din puterea de calcul a PC-urilor, devenind mult mai rapide. El descrie AIR-ul ca un „strat suplimentar de software“, ce ii va permite unui program sa ruleze pe sisteme de operare si hardware diferite. Grafenul, o noua forma de carbon, ar putea da aripi procesoarelor cu care sint dotate computerele din intreaga lume.

Viteza in continua crestere a PC-urilor va ajunge in scurt timp la apogeu pentru ca siliconul care pune procesoarele in miscare nu mai reuseste sa tina pasul. Walter de Heer, profesor de fizica in cadrul Georgia Tech, pare sa fi gasit solutia in substanta care se regaseste in banala mina de creion. „Viteza pe care o poate da siliconul este de domeniul gigahertilor, in vreme ce grafenul poate oferi viteze de o mie de ori mai mari“, spune cu entuziasm De Heer.

O tehnologie care ilumineaza reteaua circuitelor neuronale da sperante celor care incearca sa elucideze dezvoltarea cerebrala si sa lupte totodata cu bolile mintale. Jeff Lichtman, neurolog la Universitatea Harvard, a realizat prima diagrama care ilustreaza luminos o parte din sistemul nervos al unui mamifer. Tehnologia dezvoltata de Lichtman coloreaza celulele nervoase in aproape 100 de culori, astfel incit cercetatorii pot privi cu usurinta calea urmata de fiecare axon in parte. Pina in acest moment, grupul condus de profesorul de la Harvard a reusit sa traseze cu ajutorul tehnologiei toate conexiunile dintr-o mica parte a creierului responsabila cu echilibrul si miscarea.

O mai mare cantitate de informatii adunate de la telefoanele mobile. Dorinta cu pricina o anima pe Sandy Pentland, profesor de arta si stiinta media de la Institutul Tehnologic din Massachusetts, in incercarea de a invata cit mai multe despre comportamentul uman. Monitorizind totul, de la activitati fizice pina la cadenta conversatiei, Pentland este increzatoare ca utilizatorii vor putea beneficia in curind de informatii cu ajutorul carora sa identificam ce activitati urmeaza sa facem sau ce persoane noi sa intilnim. Datele culese de telefoanele mobile vor putea indica dinamica de la locul de munca, precum si care este gradul de „sanatate“ a comunitatilor.

Celuloza ar putea deveni materie prima pentru biocombustibili daca Frances Arnold isi face bine calculele. Profesor de inginerie chimica si biochimie la Institutul de Tehnologie din California, Arnold si-a propus sa creeze enzime mai performante care sa o ajute in demersul sau. Dupa ce a petrecut mai bine de doua decenii in conceperea de astfel de compusi in industria farmaceutica sau in cea a detergentilor, californianca anunta ca enzimele la care lucreaza vor reduce cu pina la 87% emisiile de gaze cu efect de sera ale automobilelor.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
IT&C