Home » Ultima ora » Cultura » Volumele omagiale Andrei Pleşu, o lecţie despre virtutea dialogului trecut-prezent

Volumele omagiale Andrei Pleşu, o lecţie despre virtutea dialogului trecut-prezent

07 Iun 2009 | 0 comentarii | 1304 vizualizari
Rating:
14 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Lecţia lui Andrei Pleşu - aceea că frumosul ţine de felul în care înveţi să ai grijă de lucrurile din preajmă, fie că sunt cuvinte sau generaţii născute într-un vid al istoriei, pe care continuitatea le învaţă cum să-şi iubească ţara - este acum salutată de tineri academicieni.

Gestul unit al celor care, articulând trei generaţii culturale, au reuşit să vorbească pe inflexiunile diferite ale omagiului demonstrează deopotrivă că "discipolul rebel" al lui Noica a continuat, uneori tăcut alteori revoltat, crezul maestrului de la Păltiniş, şi că că efortul paideic este resortul prim al ridicării unei naţiuni. "Există un timp al sărbătorii pe lângă care trecem uneori abulici, nepăsători", au gândit autorii textelor consacrate lui Pleşu, care au dorit, astfel, să înscrie în timp povestea unui estetician devenit filosof, periodic comentator şi jurnalist, dar care nu a abdicat niciodată de la rolul public, potrivit sau stânjenitor în multe momente.

"Deşi pare uşor patetică această confesiune, aş spune că mulţi tineri ai viselor înfrânte au reînvăţat după întâlnirea cu Andrei Pleşu să iubească România", îşi explică gestul Mihail Neamţu, unul dintre iniţiatorii celor două volume omagiale dedicate lui Pleşu. Într-un context în care este greu să vorbeşti despre patriotism, fără a cădea în desuetudine, tinerii şi mai puţin tinerii care şi-au adunat condeiele într-un Festschrift (onorare academică) îşi asumă una dintre multele lecţii deprinse de la Pleşu, cea profund umană, care spune, pe tonul ludic al profesorului, că ţara merită iubită, dacă ai răbdare să înveţi gramatica iubirii. Gramatica demersului este în esenţă una simplă, care-ţi acordă şi spaţiul, şi răgazul de a iubi pe cont propriu. Important este să nu închizi orizonturi, nici pe cel al viitorului, luminos perceput la vârsta exuberanţei, nici pe cel al trecutului, care face ca memoria socială să subziste. Pentru că, nu-i aşa, ce fel de istorie putem avea şi ce fel de naţiune am putea deveni fără liantul memoriei?

"Toţi cei care l-au întâlnit personal pe Andrei Pleşu ştiu că umanitatea sa excepţională îţi oferă nu doar voluptatea conversaţiei sau stimulul pentru cercetarea intelectuală, ci şi – prin umorul său dezinvolt – adjuvantul necesar regenerării sau maturizării afective", explică Mihail Neamţu opţiunea semnatarilor celor două volume de a-l omagia public pe Andrei Pleşu. De ce simbolic alegerea a fost tocmai Pleşu? "Pentru că este omul care a marcat într-un mod unic relieful culturii noastre – locuind aproape fără întrerupere, între 1968 şi 2008, spaţiul dezbaterilor româneşti şi, după 1989, scena internaţională. (...) El ilustrează principiul atât de rar întâlnit la noi, anume generozitatea de sorginte abrahamică, revărsată peste cei buni şi peste cei mai puţin buni", răspunde coordonatorul volumului.

Cele două volume gândite ca un dar făcut lui Andrei Pleşu la împlinirea a 60 ani, "O filozofie a intervalului" (apărut la Humanitas), cu texte în limba română, şi un "Festschrift" cu profil internaţional ("Memory, Humanity, Meaning: Essays in honor of Andrei Plesu's Sixtieth Anniversary", Zeta Books), s-au născut la iniţiativa coordonatorilor - Mihail Neamţu şi Bogdan Tătaru-Cazaban - în iarna lui 2007/2008. "Nu pot decât să sper că am ilustrat o frumoasă întâlnire între generaţii şi o înţelegere profundă a rolului pe care-l joacă admiraţia dezinteresată şi prietenia de idei", explică Mihail Neamţu, unul dintre cei doi care au reuşit să aducă împreună nume sonore ale spaţiului cultural românesc, printre care Gabriel Liiceanu, H.-R. Patapievici, Victor Ieronim Stoichiţă, Vladimir Tismăneanu, Sorin Vieru, Anca Oroveanu, Anca Vasiliu, Andrei Oişteanu, Anca Manolescu, Sever Voinescu, Dan C. Mihăilescu, Augustin Ioan şi tineri cercetători.

Filosoful din cetate: repere biografice

Născut în Bucureşti pe 23 august 1948, sub semnul zodiacal al Fecioarei, cu ascendent în Scorpion, după cum menţionează biografia care introduce omagiile, Andrei Gabriel Pleşu a studiat istoria artei la Universitatea Bucureşti, întâlnire care-l va aşeza sub semnul esteticului. Din 1971, devine cercetător la Institutul de Istorie a Artei, "debutul " lui coincizând cu proclamarea de la Mangalia a "tezelor din iulie", prin care Ceuşescu interzicea "manifestarea cosmopolitismului" şi "modelele artistice împrumutate din capitalism", incluzând aici condamnarea publică a relativismului ca manifestare culturală. Tânărul estetician publică articole în "Amfiteatru", "Contemporanul", "România literară", "Luceafărul", urmate de volumele "Călătorie în lumea formelor" (1974), teza de doctorat "Pitoresc şi melancolie" (1980) şi "Ochiul şi lucrurile" (1986).

La începutul anilor '80, Andrei Pleşu se îndreaptă către studiul filosofiei, fără de care exerciţiul estetic nu este complet, intrând în "ucenicia" filosofului de la Păltiniş, Constantin Noica. Într-o scrisoarea trimisă lui Sorin Vieru, în 1984, Pleşu rezuma, pe acelaşi ton jucăuş, relaţia dintre un maestru al exerciţiului filosofic făcut temeinic şi un discipol rebel: "Îl tot întrebam, până la exasperare, despre orz, iar el îmi răspundea, calm, despre ovăz. Dar când îmi vorbea de ovăz, o făcea în felul lui". Întâlnirile de la Păltiniş au continuat până la moartea lui Noica, pe 4 decembrie 1987.

După 1990, Andrei Pleşu a ţinut unul dintre cele mai memorabile cursuri ale Facultăţii de Filozofie, Universitatea Bucuresti, reunite în volumul "Despre îngeri", aceste fiinţe ale intervalului dintre om şi Dumnezeu, care ne dublează existenţa. Una dintre lecţiile învăţate de studenţii amfiteatrelor rămâne aceea a însoţirii fiecăruia dintre noi de câte un înger, alături de cea existenţială, a răului înţeles ca "viciu de perspectivă".

Andrei Pleşu nu a rămas un filosof la marginea lumii, ci a coborât deseori în cetate. În 1993, a fondat şi condus săptămânalul de cultură "Dilema", un an mai târziu punând bazele Fundaţiei Noua Europa şi ale Colegiului Noua Europa. Este membru al World Academy of Art and Science, al Académie Internationale de Philosophie de l'Art, Geneva, Dr. phil. honoris causa al Universităţii Albert-Ludwig din Freiburg-im-Breisgau şi al Universităţii Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Paris. În perioada 1989-1991, Andrei Pleşu a ocupat portofoliul de la ministerul Culturii, iar între 1997-1999, a fost ministrul Afacerilor Externe.

La lansarea celor două volume omagiale, Andrei Pleşu, recent trecut printr-o "experienţă chirurgicală", nu a putut veni, dar a fost prezent printr-o scrisoare, lecturată de "bine timbrata voce" a lui Gabriel Liiceanu. "În România, ceea ce lipseşte în chip cronic e tocmai continuitatea dintre generaţii, cumulul treptat, laborios şi stabilizator al unor valori care nu se obţin dintrodată, prin uzurpări succesive, prin revolta ultimilor veniţi împotriva antecesorilor, ci prin creştere organică şi construcţie solidară", a salutat Pleşu gestul, unic dacă ne gândim că articulează puntea dintre generaţii.

"Vă asigur, în încheiere, că prefer să socotesc acest prematur „omagiu” drept o probă de încredere în alb, drept un simplu îndemn la lucru. Trebuie să încerc să-l merit. Pe scurt, trebuie să mă apuc de scris".
 

Marţi, 22 aprilie, Librăria Cărtureşti a fost gazda lansării a două volume în onoarea lui Andrei Pleşu, cu prilejul aniversării vârstei de 60 de ani. Proiectul editorial reuneşte două volume: unul în limba română, publicat la Editura Humanitas – O filosofie a intervalului; celălalt în limbile franceză şi engleză, publicat la Editura Zeta Books din Germania – Memory, Humanity and Meaning. La lansare au vorbit coordonatorii volumelor: Mihail Neamţu şi Bogdan Tătaru-Cazaban. Andrei Pleşu nu a putut participa, dar a fost prezent printr-un „cuvânt“ citit de Gabriel Liiceanu şi pe care îl reproducem alăturat. NewsIn

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
CULTURA
 
CELE MAI