Home » Home » Top News » Vin sud-african crescut in butoaie romanesti

Vin sud-african crescut in butoaie romanesti

06 Apr 2008 Ioan T. Morar | 2 comentarii | 3691 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Daca e adevarat ca vinul bun inveseleste inima, atunci trebuie ca vinificatorii sint, prin profesia lor, alaturi de cardiologi. Romanul Razvan Macici, vinificator in Nederburg, cea mai cunoscuta podgorie din Africa de Sud, are in grija inimile a milioane de oameni.
 
Razvan Macici
Cum a inceput povestea sud-africana?
In anul 1994 am avut sansa sa particip ca tinar vinificator la o campanie de vinificatie in Africa de Sud. Am fost impresionat de frumusetea acestei tari, a podgoriilor si cramelor sud-africane, precum si de caracterul prietenos si deschis al oamenilor, motiv pentru care am acceptat o oferta permanenta de munca in calitate de asistent vinificator primita de la crama Stellenbosch Farmer’s Winery. Era perioada in care Africa de Sud, iesita din regimul de apartheid, cauta sa atraga specialisti in diferite domenii, inclusiv viticultura si vinificatie.

E greu sa te adaptezi intr-o tara atit de complexa, ca sa nu spun complicata?
Cred ca a te adapta este un lucru foarte personal si depinde de o multitudine de factori. In cazul meu, am decis sa privesc Africa de Sud ca fiind acasa… Daca te gindesti in permanenta ca esti un „strain“ si traiesti „in strainatate“, adaptarea devine foarte dificila. Ajuta foarte mult si faptul ca Melani, sotia mea, este de origine sud-africana. Avem un baietel de 4 ani, Mihai, iar saptamina trecuta s-a nascut fiica noastra. Acum, mama si sora mea locuiesc la citiva kilometri de noi si asta conteaza foarte mult.
Care a fost partea cea mai grea a acestei „aclimatizari“ a dvs. aici?
Eram foarte tinar si invatat sa am familia aproape. La inceput, distanta si ideea de a fi fara familia ta, parinti si prieteni la „capatul pamintului“ sau Capul Bunei Sperante au fost cele mai dificile. Din fericire, sud-africanii m-au primit cu bratele deschise si m-au facut repede sa ma simt ca acasa.

Se vede diferit stiinta facerii vinului aici, in lumea noua, fata de lumea veche?
Romania are, sau cel putin avea pe vremea cind am terminat eu facultatea, o scoala foarte buna de vinificatie (sau enologie). Principiile de baza ale vinificatiei sint aceleasi oriunde in lume. Podgoriile din lumea noua sint situate in emisfera sudica si sint daruite cu un climat calduros, mult soare si conditii generale de sol si clima ideale producerii unor vinuri de calitate foarte buna. 

Cramele sint foarte moderne, bine dotate, iar vinificatorii, lipsiti de radacinile si traditiile de milenii ale vinificatiei din lumea veche, europeana, se simt liberi sa experimenteze si sa aduca idei noi in vinurile pe care le creeaza. Vinurile din lumea noua sint caracterizate prin generozitate aromatica, corpolenta si o buna intelegere a preferintelor consumatorului sau bautorului de vin. Daca in lumea veche vinul se produce respectind un anumit tipar datorat traditiei, in lumea noua, cel mai important este un vin bun care sa fie pe placul consumatorului, sa-i respecti preferintele.

De cit vin „raspundeti“? Cite sticle si cite feluri de vin se fac, aici, la Nederburg?
Sint „Cellarmaster“ sau „Sef de Crama“ la Nederburg, in podgoria Paarl. Nederburg este cea mai renumita crama sud-africana, atit pe piata locala, cit si la export. Capacitatea totala a cramei este de 20.000 de tone de struguri, din care circa 15.000 tone de struguri pentru vinuri rosii si 5.000 de tone pentru vinuri albe. 

Producem in jur de 50 de tipuri diferite de vin in fiecare an, pornind de la gamele usor accesibile, populare si de volum mare, pina la vinuri speciale, exclusive si produse in cantitati foarte limitate. Nederburg imbuteliaza in jur de 11 milioane de litri anual. 

E comparabila podgoria de aici cu ce avem noi, in Romania?
Nu mai sint la curent cu ceea ce exista in prezent in Romania, dar sint sigur ca o parte din colegii mei vinificatori din tara, uitindu-se la crama Nederburg, ar spune: „Asa ceva avem si noi!“…

Am auzit ca aveti soiuri de struguri care se culeg noaptea. E adevarat?
Anumite soiuri de struguri, in special cei din soiul Sauvignon Blanc, se culeg noaptea pentru a fi primiti in crama dimineata devreme, astfel evitindu-se contactul direct cu temperaturile ridicate (peste 35 grade Celsius) din miezul zilei. Aromele de Sauvignon Blanc sint delicate si pot fi influentate negativ de calduri excesive. Asa ca, purtind lanterne pe cap, culegatorii aduna strugurii noaptea.

Cita libertate aveti in a crea noi vinuri?
La Nederburg, crearea unui vin nou este precedata de un studiu al pietei si al preferintelor consumatorului. Exista o colaborare foarte strinsa intre vinificatori si departamentul de marketing. O data ce am cazut de acord, devine responsabilitatea noastra,
viticultori si vinificatori, de a crea noul vin.

Cum se creeaza un vin „de autor“?
Eu imi consider toate vinurile ca fiind „vinuri de autor“. In Africa de Sud, vinurile sint strins legate si identificate cu imaginea vinificatorului. Consumatorul ajunge sa cunoasca si sa aprecieze stilul si nivelul calitativ al vinurilor produse de un anumit vinificator. Are incredere in faptul ca un vin produs de mine, spre exemplu, este un vin de calitate si il cumpara.

Sinteti deja un winemaker foarte premiat. Care este distinctia cu care va mindriti cel mai mult?
Nederburg este cea mai medaliata crama din Africa de Sud. Toate medaliile sint importante, dar cele de care sint cel mai mindru sint Medalia de Aur si Trofeul „Rosemount“ pentru „Cel Mai Bun Shiraz“, cistigate anul trecut in Londra, la „The International Wines And Spirits Competition“. Vinul medaliat este „Manor House Shiraz“ recolta 2005. Recolta 2006, produsa din aceleasi plantatii viticole ca si 2005, se poate cumpara si in Romania.

E vorba de un concurs important, inteleg.
Este cel mai mare concurs de vinuri din lume, iar trofeul (am avut onoarea de a fi prezent in Londra la festivitatea de premiere) e echivalent cu titlul de a produce cel mai bun Shiraz din lume.

Dar care e distinctia pentru care vreti sa luptati in continuare? Ce credeti ca va „lipseste“ din colectie?
Este un vis frumos acela de a cistiga, la un moment dat, titlul de „Vinificator al Anului“ la acelasi concurs din Londra. Predecesorul meu, Gunter Brozel, sef de crama la Nederburg pentru mai bine de 30 de ani, a cistigat acest trofeu cu doua decenii in urma…

Credeti ca exista soiuri traditionale romanesti care ar putea prinde aici, daca ar fi cultivate? Care sint si cum s-ar putea valorifica?
Am adus deja in Africa de Sud doua soiuri romanesti: Tamiioasa Romaneasca si Grasa de Cotnari. Amindoua produc vinuri interesante, deocamdata cu titlu experimental, dar cu posibilitatea, mai ales pentru Grasa, de a le extinde in productie. Vreau sa aduc si Feteasca Neagra, care, dupa opinia mea, este un soi cu mare potential calitativ.

Am vazut, in vizita pe care ne-ati oferit-o, butoaie romanesti. Sint competitive? Cu cine „se bat“ ele?
Butoaiele romanesti sint asemanatoare cu mult mai cunoscutele butoaie din stejar produse in Franta. Imi place sa folosesc butoaie din stejar romanesc. Sint foarte competitive, iar lemnul, dupa parerea mea, un pic mai aromat decit cel din Franta, este de foarte buna calitate. Folosirea lemnului romanesc este parte din „semnatura“ mea ca vinificator. Putina aroma din copilarie, mireasma padurilor noastre frumoase adusa in vinuri sud-africane… Frumos nu-i asa?

Veniti in mod regulat in Romania. V-ati gindit sa faceti si un vin romanesc? Unde va tenteaza sa-l faceti?
Am in minte locul perfect unde visez sa produc cindva cel mai bun vin rosu din Romania. Sa pastram surpriza, deocamdata, asupra acelui loc…
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

2 comentarii

 
1
vrancea 07-Apr-2008 09:51
bravo lui
Sper sa infiinteze si la noi o potgorie de vis
2
Yoryk 03-Feb-2009 16:22
podgorie noua?
Pai m'ar interesa si pe mine , io's in canada !
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TOP NEWS