Videanu, cercetat penal

Hoţia a început în luna iulie a anului 2006, când Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat o hotărâre privind declararea de utilitate publică a lucrărilor pentru „regularizarea traseului Bulevardului Tudor Vladimirescu, între Strada Cedrilor şi Calea Moşilor“. Scopul declarării obiectivului de utilitate publică, cel de a se putea expropria proprietăţile de pe laturile bulevardului, le-a servit ca pretext primarului general Adriean Videanu şi lui Gheorghe Udrişte (fostul director al Direcţiei Transporturi din primărie) pentru a expropria şi clădiri ale căror adrese nu erau menţionate în hotărâre, dar prezentau un interes imobiliar deosebit. În acest scop, cei doi edili au „traversat“ intersecţia Bulevardului Vladimirescu cu Strada George Coşbuc şi Calea Rahovei şi au depus înştiinţări de expropriere în cutiile poştale ale unor proprietari de pe Coşbuc sau Odoarei (strada din prelungirea Bulevardului Tudor Vladimirescu) care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu textul hotărârii Consiliului General.

 

Proprietarii caselor au realizat repede că exproprierea este ilegală, chiar banditească, şi au dat în judecată Primăria Capitalei. După ce instanţele le-au dat dreptate proprietarilor, declarând ilegale acţiunile de expropriere, echipa Videanu-Udrişte s-a repliat şi a început să trimită adrese prin care îşi anunţa fostele victime că retrage notificările de expropriere. În fond, a fost doar o tentativă, penibilă, de a şterge urmele infracţiunilor, deoarece Videanu nu putea „renunţa“ la expropriere decât printr-o altă hotărâre de consiliu general. Faptul că nu au avut în spate o astfel de hotărâre este încă o dovadă că prima hotărâre de consiliu, de care se folosiseră Videanu şi Udrişte, nu prevedea exproprierea caselor pe care puseseră ochii cei doi.

Monumente demolate pentru „spaţii verzi“

Dispreţul faţă de lege al celor doi „edili“ este cu atât mai evident cu cât unele dintre casele pe care au vrut să le pună la pământ sunt monumente istorice, a căror expropriere nu poate fi făcută decât prin lege, nicidecum printr-o hotărâre de consiliu general, fapt constatat şi de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti. Demn de menţionat este faptul că pretextul pentru care trebuiau demolate clădirile de pe Odoarei era cel de lărgire a străzii cât să încapă pe mijloc un spaţiu verde.

 

Videanu şi Udrişte sunt cercetaţi acum pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceştia au preluat dosarul celor doi, după ce DNA i-a scos de sub urmărirea penală pentru fapte de corupţie pentru că nu s-au găsit „indicii privind obţinerea unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale de către numiţii Videanu Adriean şi Udrişte Gheorghe“.

„Mi-au spus că tot mă vor scoate din casă“

Octavian Cârstea, proprietarul unuia dintre imobilele-monument istoric pe care Videanu şi Udrişte doreau să le distrugă, ne-a relatat cum a fost la un pas de a-şi pierde proprietatea: „În viaţa mea n-am văzut atâta înverşunare răuvoitoare şi atâta obtuzitate din partea unor funcţionari publici. Mi-au spus că pot face orice, că tot mă vor scoate din casă. Ulterior, conform unor semnale pe care le-am primit, am înţeles şi de unde venea această înverşunare de a dărâma, cu orice preţ, chiar penal, un monument istoric. Este posibil chiar ca perseverenţa lor să fi avut la bază intenţia de a construi, ulterior, un mare imobil de birouri, totul sub masca unei demolări pentru o falsă necesitate publică“.

 

 

Videanu penal

Conform ordonanţei din 26 iunie a.c., dată în dosarul nr. 253/P/ 2007 de procurorul Anca Resmeliţă, din cadrul Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie a DNA, Adriean Videanu şi Gheorghe Udrişte, omul de încredere al acestuia, dar în primul rând al lui Băsescu, au fost trimişi pentru cercetare penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform aceluiaşi document, cei doi înalţi funcţionari sunt cercetaţi de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică „pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 din Codul penal, art. 289 din Codul penal şi art. 291 din Codul penal“. Concret, cei doi vor trebui să răspundă pentru: „Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor - Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani“ (art. 246 Cod penal), „Falsul intelectual - Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani“ (art. 289 Cod penal) şi „Uzul de fals - Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial (...)“ (art. 291 Cod penal).