Cineastul roman a obtinut marti seara cel mai important trofeu de la Berlinala pentru scurtmetrajul "O zi buna de plaja".
"Filmul ridica intrebari despre subiectele pe care le trateaza mai degraba decit sa le solutioneze transant. Face acest lucru intr-un fel extrem de precis si de imprevizibil. Ni se pare ca nimic nu e mai pretios la un film decit faptul ca iti ramine in minte si continua sa se deruleze cu mult dupa ce genericul de final s-a sfirsit". Asa a sunat motivatia juriului sectiunii "Berlinale Shorts", format din Marc Barb (Franta), Ada Solomon (Romania) si Laura Tonke (Germania), pentru acordarea Ursului de Aur scurtmetrajului lui Bogdan Mustata, "O zi buna de plaja".
Publicitate
Textul a fost citit de nimeni altul decit de Dieter Kosslick, directorul Berlinalei, cel care i-a inminat regizorului roman premiul.
Bogdan Mustata a declarat, in discursul de acceptare al Ursului de Aur, cit de importanta a fost prezenta echipei sale in realizarea scurtmetrajului. Asa ca pe scena i s-au alaturat Corina Burlacu, producatoarea executiva, Barbu Balasoiu, directorul de imagine si responsabilul pentru designul sunetului, Sebastian Zsemlye. "Dedic filmului cuiva al carui nume nu-l stiu inca pentru ca nu s-a nascut inca", a mai declarat Bogdan Mustata, referindu-se la faptul ca in curind va fi tata.
Scenariul filmului "O zi buna de plaja" (lung de aproximativ 10 minute) este semnat de Catalin Mitulescu. In scurtmetraj joaca, alaturi de cei tinerii actori neprofesionisti, Florin Sinescu, Okan Kaya si George Hoffman, si Cerasela Iosifescu (in rolul prostituatei) si Marian Ghenea, care interpreteaza soferul dubei furate de cei trei delincventi minori. Pelicula are un montaj eliptic, un scenariu "zgircit" ca numar de cuvinte, dar extrem de ofertant la nivelul semnificatiilor, si beneficiaza de interpretari realiste, motivate psihologic mai degraba decit diegetic, insa niciodata elucidate pina la capat. Pe scurt, un scurtmetraj extrem de condensat, de esenta tare, garantat sa puna pe ginduri si cel mai blazat spectator.
Celalalt Urs de Aur aflat in palmaresul Romaniei ii apartine lui Cristi Puiu. L-a obtinut in 2004 pentru scurtmetrajul "Un cartus de Kent si un pachet de cafea".
Cititi un interviu cu Bogdan Mustata publicat de Cotidianul in 5 februarie
Mamma mia! cei trei delicventi minori? O greseala atit de ordinara intr-un articol de o asemenea factura, despre o victorie atit de importanta a cineastului Bogdan Mustata si a cinematografiei romanesti??????????????
Esti de toata jena, Alexandro! Fara corectura, e jale cu J mare in articolele tale! Pe unde iti facusi scoala, bre? Turcescu vorbeste si scrie excelent si tot la Pitesti a facut scoala primara, gimnaziul si liceul. Tu pe unde umblai in timpul orelor de romana, fato? Si chiar nu ai mai recuperat nimic de-a lungul timpului. Rusine! Asta nu e ziar de nasul tau.
rodica-zafiu, ce tare esti tu nene in empatia-ti lipsa si omenie zero! chiar dai cu batul in balta ca in poarta acedemiei romane de catavenci, plangandu-te miticeste de stil in timp ce stilu-ti aduce a tzatzism notoriu.. ja la tigaie si scuteste-ma de prostiile tale
Dna Rodica-Zafiu conform dex-ului "DELINCVNT, -Ă, delincvenţi, -te, s.m. şi f. Persoană care a săvrşit un delict penal". De unde ati tras concluzia ca delincventii nu pot fi decat minori? Chiar nu este nici un pleonasm.
@7
Subscriu. Neintelegand care e problema doamnei de la postarea nr. 1, am consultat DEX-ul. Intr-adevar, "Delincvent = persoana care a savarsit un delict penal". Probabil ca numita rodica_zafiu are ceva personal cu autoarea articolului (stie ca a terminat scoala la Pitesti, lucrul asta nu reiese din articol). Ma dau in vant dupa micile rautati/razbunari personale ale celor care posteaza pe net. Am vazut dimineata un comentariu mai mult decat urat adresat dlui Ioan T. Morara... Asta arata ce caractere au si romanii astia... O sugestie doamnei Zafiu: mai bine dati-i (am scris corect, stimata filoloaga?!) autoarei articolului un telefon si rezolvati problema, bine?
A fost o greseala tipica vorbirii curente, pe care autoarea articolului a facut-o din graba si a remediat-o ulterior.
Revenind la subiect, ma bucura succesele tinerilor cineasti romani din ultimul timp. Pacat ca nu se mareste bugetul in acest domeniu, pentru ca cinematografia chiar o merita datorita talentului si profesionalismului celor ce lucreaza in acest domeniu.
Si totusi, insist.... care e, domnule, greseala aia tipica vorbirii curente din textul asta? Adica, "delincvent minor" e pleonasm? Nu exista si delincvent major? Ajutor!!! Luminati-ma!
Greseala initiala era DELICVENT, in loc de DELINCVENT. Apoi, rodica zafiu s-a sesizat ca minorii nu pot fi infractori, termenul fiind aplicat doar persoanelor majore, de la 18 ani in sus, care comit delicte penale,
delincventa fiind termenul care se aplica "infractorilor" minori care comit anumite delicte etc. etc. etc.
E ceva mai multa lumina acum? :)))
Nu, nu e... DEX-ul scrie clar: "DELINCVENT = PERSOANA CARE A SAVARSIT UN DELICT PENAL". Nu spune nimic daca se aplica persoanelor minore sau majore... poate o fi o incadrare in drept, dar dpdv gramatical, acolo nu a fost nicio greseala (lasand la o parte lispa literei "n"; asta e scuzabila... a fost omisa la culegerea textului). Deci, in concluzie... mult zgomot pt. nimic
Intr-adevar, textul e scris foarte neingrijit. Cred ca nici "discursul de acceptare al Ursului de Aur" nu e corect. Mie imi suna mai bine "de acceptare a ..". Poate ne lamureste doamna Zafiu si cu asta. In rest, felicitari lui Bogdan Mustata si la cat mai multe succese ale lui si ale filmului romanesc, in general!
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".