Home » Societate » Mediu » Turismul pe bicicletă va străbate şi România

Turismul pe bicicletă va străbate şi România

17 Aug 2008 Iuliana Gatej | 5 comentarii | 4451 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Ţara noastră va avea zece magistrale de cicloturism de şosea şi opt rute montane pentru fanii turismului pe bicicletă.
 
Reteaua nationala de cicloturism (marcata cu rosu) si cea de mountain biking (cu verde)
Reteaua nationala de cicloturism (marcata cu rosu) si cea de mountain biking (cu verde)
Ministerul Turismului vrea să reglementeze reţeaua naţională de trasee turistice pentru biciclişti. Astfel, cei pasionaţi de mersul pe bicicletă vor avea trasee naţionale pe care le pot străbate de la cinci până la 12 zile sau maximum o zi în cazul unui traseu local. „Ciclotraseele se desfăşoară pe drumuri existente, accesibile, cu caracter cât mai pitoresc şi trafic motorizat redus. Ele vor fi de două tipuri: de şosea şi de munte, cu patru niveluri de dificultate: lejer, mediu, dificil şi expert“, se explică în proiectul de lege propus de Ministerul Turismului.

Pe fiecare drum vor fi montate indicatoare colorate diferit, în funcţie de gradul de dificultate al traseului: albastru pentru lejer, roşu pentru mediu, negru pentru dificil şi galben cu negru la traseul pentru experţi. Pentru identificarea mai uşoară, fiecare ciclotraseu va avea o temă, denumire, siglă şi indicativ. Evidenţa şi administrarea lor vor fi făcute la nivel regional de către comisiile judeţene, iar la nivel naţional de către Ministerul Turismului. Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu poate fi supusă plăţii de taxe de acces sau tranzit, însă autostrada este singurul loc în care va fi interzisă pedalarea. „Noi căutăm locuri cât mai atractive, nu adrenalina de a merge pe marginea autostrăzii pe lângă maşinile care circulă cu peste 100 la oră“, spune amuzat Radu Mititean, preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din România (FBR) şi directorul Clubului de Cicloturism NAPOCA.

La ora actuală există foarte puţini români care practică propriu-zis cicloturismul. „Estimările subiective ale organizaţiilor de biciclişti indică un număr de sub 1.000 de cicloturişti pasionaţi care fac sistematic ieşiri mai lungi şi de sub 10.000 care fac excursii ocazionale sau scurte pe bicicletă“, spune preşedintele FBR. Cât despre străinii care vin în România, reprezentantul FBR precizează că „din datele unor agenţii de turism care organizează asemenea trasee, ar fi vorba despre o cifră între 1.000 şi 5.000 de biciclişti care vin anual să practice cicloturismul ca activitate principală pe perioada şederii în ţară şi un număr de alţi 5.000-20.000 care practică şi cicloturismul ca activitate ocazională în timpul sejurului în România“. „Probabil peste 2/3 dintre cicloturiştii străini provin din ţările UE din estul, centrul şi vestul Europei, în primul rând Germania, apoi Ungaria, Austria, Franţa, Belgia, Olanda, Cehia şi Polonia“, spune Radu Mititean.

Turismul pe bicicletă poate fi o afacere profitabilă, nu doar prin deschiderea unor shop-uri şi service-uri de biciclete, dar şi din organizarea unor evenimente, cum sunt ciclocăţărarea (cycloclimbing), manifestările tip festival - maratoane, tabere şi altele. De exemplu, „în Elveţia această ramură a depăşit încasările de la schi. În Germania, în ultimii cinci ani, piaţa bicicletelor creşte constant cu peste 10%, iar Traseul Dunării dintre Germania şi Austria este făcut de peste 100.000 de turişti pe an, care nu ar veni altfel decât pe biciclete“, explică preşedintele FBR.

Multe trasee din România pot deveni ciclotrasee internaţionale. „Există deja multe proiecte, îndeosebi cu Ungaria, Serbia, Ucraina, pentru Circuitul Cicloturistic al Maramureşului, Circuitul Bucovinei sau Circuitul Dunării Inferioare. Traseul Cicloturistic al Dunării (parte din magistrala cicloturistică transeuropeană EuroVelo nr. 6), Circuitul Carpatic, Circuitul Mării Negre, Traseul Memorial al Cortinei de Fier, Traseul Limesului Nordic Roman sunt alte proiecte internaţionale care s-au blocat pentru că nu avem bază legală, legislaţia care să ne permită semnarea unor parteneriate”, spune preşedintele FBR.

Trasee pentru mountain biking:
• Culmile principale ale munţilor Suhard, Rarău, Obcina Mestecănişului, Grohotiş, Baiului, Bucegi, Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa, Latoriţei;
• Transalpina (şoseaua care trece cel mai înalt pas al României - Urdele, 2.147 m) şi drumul care trece peste creasta principală a Călimanilor (de la Gura Haitii la Lunca Bradului sau Topliţa)
• Alte drumuri ce trec peste pasuri precum Jiu-Cerna, Vâlcan, Tărtărău, Groapa Seacă sau Curmătura Olteţului
• Drumurile care urcă vârfuri înalte ale multor masive montane cum ar fi Cucurbata Mare, Găina, Vlădeasa, Lăcăuţi (Vrancei), Penteleu (Buzău), Omu (Bucegi), Semenic.

Trasee pentru cicloturism de şosea:
• Zone cum sunt Oaşul, Maramureşul, Lăpuşul, Bucovina, Ţinutul Neamţului, Apusenii, Banatul montan, Oltenia subcarpatică, Muntenia subcarpatică, Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Podişul Târnavelor, Ţara Secuilor, Dobrogea, împrejurimile unor mari oraşe
• Văi, zone de luncă şi de coastă precum V. Arieşului, V. Izei, V. Crişului Alb, V. Crişului Negru, V. Dunării până la Orşova şi pe zona dobrogeană, V. Bistriţei, V. Oltului superior, V. Jiului, V. Prahovei, Litoralul de la Constanţa spre nord până în Delta Dunării
• Văi, lunci şi zone costiere ce devin mai accesibile şi atractive cicloturistic pe viitor: V. Dunării, V. Someşului (aval de Gilău),
V. Oltului (şi aval de Braşov), V. Argeşului, V. Siretului, V. Prutului, V. Sucevei.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

5 comentarii

 
1
Tic 18-Aug-2008 09:37
de ce turism?
Inainte de a face veloturism eu imi doresc un velotransport. Drumul Taberei->Pipera este lung de 10 km: doua ore de mers pe jos, o ora si jumatate RATB+Metro sau O JUMATATE DE ORA DE BICICLETA
Orasele RO sunt in mare parte ciclabile (Ploiesti, Brasov, Bucuresti, Craiova, Constanta, Oradea, Timisoara etc.)
Infiintarea pistelor dedicate (fara pietoni sau acces auto) ar scuti Romania de un efort energetic important.
Un calcul minor pentru zona Pipera cu flux de persoane spre/dinspre Bucuresti:
- 2,5 ore de mers auto (medie dus+intors) x 2 litri de benzina x 200 de zile lucratoare x 10000 vehicule = 10 000 000 litri de benzina ~~ 500 de vagoane (10 trenuri)
Cele cateva investitii si decizii in infrastructura (piste ciclabile plane, locuri de garaj amenajate similare Olandei, acces interzis auto in anumite zone la anumite ore de vartf de trafic velo) sunt maruntis fata de autostrazile suspendate sau tunele.
Sau o economie de 4000 RON pentru fiecare utilizator.
Fara a lua in calcul beneficiile penru sanatate
Parisul sau Amsterdamul sunt pline de bicilete!
Si nu cred ca acolo nu au acces la masini.
Politicienii cu burti si 4x4 care fac fitness la sala ca sa fie vazuti nu vor avea insa nici o vointa politica pentru ca de acolo nu ies banii de asfaltari. Singurii care ar sesiza poate oportunitatea politica ar fi:
- presedintele, pentru care ar insista poate pentru o salba de canale pentu hidrobiciclete.
- primarul general de Bucuresti, medic fiind, pentru care pedalatul aduce insa mai multe foloase pe loc in salile de fitness decat pe piste prin Bucuresti.
Chiar, Oprescu o fi stiind sa mearga pe bicicleta?
2
cicloturism 18-Aug-2008 15:02
Corecturi si precizari - partea 1
Din pacate articolul contine numeroase inexactitati si nu reda adecvat situatia si subiectul, desi am pus la dispozitie informatiile necesare, in mod clar si complet.

Cateva precizari pe text:
1. Titlul creaza confuzie: Cicloturismul se practica deja si in Romania, cu sau fara trasee cicloturistice marcate, doar ca in lipsa acestora se va dezvolta foarte lent si putin.
2. Nu este vorba de 10 + 8 magistrale cicloturistice la modul general ( ca poti sa mergi cu bicicleta pe sute de mii de kilometri de drumuri si alte cai de comunicatie). E vorba de PROPUNEREA de a exista 10 * 8 trasee cicloturistice nationale MARCATE, pe care sa se grefeze alte trasee marcate de rang regional si national.
3
cicloturism 18-Aug-2008 15:03
Corecturi si precizari - partea 2
3. Ministerul Turismului de fapt nu pare sa vrea in mod real sa reglementeze domeniu, pentru ca ramane de aproape un deceniu la faza de declaratii de intentii, desi i s-au pus la dispozitie proiectele cu toate detaliile necesare de catre organizatiile de profil, care incearca sa il convinga in acest sens. Ministerul promite reglementarea din 1999 dar tot ezita. Continua sa amane proiectul din varii motive. Noul proiect de lege este doar o noua amanare, inlocuind proiectul de hotarare de guvern publicat in martie 2008 pe site-ul ministerului si cu care nu se stie ce s-a intamplat.
4. Nu vor fi montante indicatoare "pe fiecare drum" la modul general, ci pe acele portiuni de drum care sunt incluse intr-un traseu cicloturistic marcat.
5. Indicatoarele in cauza nu vor fi "colorate diferit, in functie de gradul de dificulate", ci vor fi toate cu text verde inchis pe vond alb. Doar indicativul traseului va fi inscriptionat pe panouri in culoarea-cod corespunzand nivelului de dificultate.
Radu Mititean CCN / FBR
( va urma)
4
cicloturism 18-Aug-2008 15:14
Corecturi si precizari - partea 3
6. Precizarea "insa autostrada este singurul loc in care va fi interzisa pedalarea" este generatoare de confuzie. Evident ca mersul cu bicicleta este interzis pe autostrazi, prin legislatia rutiera, dar oricum autostrazile nu prezinta interes cicloturistic, nepunandu-se problema includerii lor in trasee cicloturistice... Declaratia care mi se atribuie este redata deformat...
7. In Germania, nu "piata bicicletelor" creste constant cu peste 10% pe an, ci cicloturismul ca ramura de turism ( numar de practicanti, de zile petrecute de acestia pe bicicleta in scop turistic....). Este cu totul altceva... Probabil ca si piata de vanzare de biciclete si accesorii este in crestere, dar noi nu am afirmat asa ceva...
8. Legislatia actuala nu blocheaza semnarea unor parteneriate, cum se afirma in mod fals in articol, ci blocheaza MARCAREA traseelor in cauza, element esential pentru punerea in practica a proiectelor pentru care s-au incheiat diverse parteneriate si s-au obtinut sau s-ar putea obtine finantari...
Radu Mititean
CCN / FBR
(va urma)
5
cicloturism 18-Aug-2008 15:24
Corecturi si precizari - partea 4
9. Asa-zisele "trasee pentru mountain biking" respectiv pentru "cicloturism de sosea" redate in acticol sunt in realitate ZONE favorabile cicloturismului, unde pe anumite cai de comunicatii se poate desfasura in foarte bune conditii acest gen de turism. DOcumentele CCN / FBR din care a fost preluat textul respectiv le indica in mod clar ca ZONE; nu ca TRASEE...

Pentru informatii mai bogate si mai clare cu privire la proiectul de Retea Nationala de Trasee Ciclotruistice in ROmania (RNTCR), propus de noi inca din 1999 si a carui adoptare este in continuare tergiversata de autoritati, ne puteti contacta la adresa contact@biciclisti.ro sau office@ccn.ro sau tel. 0744-576836

RADU MITITEAN
presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)
director executiv - Clubul de Cicloturism "Napoca" (CCN)
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
MEDIU