Transplantul: lege si prejudecata

Romania e la coada europei in privinta medicinei moderne. Romanii care asteapta un transplant de organ intimpina mai multe piedici decit sprijin.

"Din punctul de vedere al realizarii transplantelor de organe, Romania poate fi comparata cu Moldova si Bulgaria. Ungaria este deja in alta lume", spune Victor Zota, directorul executiv al Agentiei Nationale de Transplant (ANT). Motivele care tintuiesc aceasta ramura a medicinii moderne din Romania la coada Europei sint in numar de trei: legislatia anevoioasa, lipsa unui contingent numeros de cadre pregatite pentru a coordona sistemul de transplant si numarul extrem de mic de donatori.

Un alt fel de moarte

Cea mai mare confuzie care se face atunci cind vine vorba despre recoltarea unor organe pentru efectuarea de transplanturi este cea intre moarte cerebrala si moarte clinica.

"Moartea cerebrala inseamna deces. Creierul nu mai functioneaza, fara nici un fel de posibilitate de a-si reveni. Moartea clinica este reversibila si nu se recolteaza organe de la persoane aflate in moarte clinica. Doar persoanele in moarte cerebrala pot fi donatori de organe", precizeaza Zota.

O persoana careia creierul a incetat definitiv sa ii functioneze trebuie identificata imediat, iar medicii trebuie sa mentina corpul in viata de la git in jos. "Daca primul moare creierul, cadavrul poate fi tinut in conditii fiziologice pentru a impiedica moartea inimii si stopul circulator. El este tratat cu medicamente si este conectat la aparate pentru ca organele transplantabile sa functioneze", explica directorul executiv al ANT.

Acesta este si motivul pentru care zvonurile despre furturile de inimi, ficati sau plamini din corpurile decedatilor sint privite de specialisti ca simple scorneli. "De la un om care a murit complet, caruia nu ii functioneaza nici inima, nici creierul, nu mai poti sa mai iei nimic. O persoana aflata in moarte cerebrala trebuie tinuta in conditii speciale, care nu sint la indemina oricui. Rinichii sint singurele organe ce se pot transplanta si de la persoane in viata", mai spune el.

12 donatori pe an

Pentru anul 2006, in Romania au fost aprobate, in limita fondurilor disponibile, 350 de transplanturi. Dintre acestea, 200 sint transplanturi de rinichi, 24 de inima, 24 de ficat, 13 de pancreas, doua de plamin si 87 de maduva. Transplantarea unui organ de la un pacient in moarte cerebrala costa de la 10.000 de euro (un rinichi) pina la 52.000 de euro (un ficat). Banii sint suportati din bugetul Programului National de Transplant, pacientul-primitor neplatind nimic.

Cea mai mare problema pentru cei care au nevoie de o astfel de operatie ca sa poata trai o constituie refuzul familiilor persoanelor aflate in moarte cerebrala de a se recolta organe interne. "Romania e aproape singura tara din Europa care cere acest tip de acord. Daca cineva din familia decedatului se impotriveste, nu poti sa te atingi de organele lui, chiar daca stii ca astfel ai salva citeva vieti", spune Zota.

El isi aminteste de un caz cind sotia decedatului a fost de acord ca sotului ei sa i se ia citeva organe, insa, inainte de a semna actele necesare, a primit un telefon de la un var de-al sotului, care i-a spus ca, daca semneaza, el o va da in judecata. Actele nu s-au mai incheiat si un potential donator a fost pierdut. Aceasta situatie, tradusa in cifre, inseamna ca anul trecut in Romania au existat doar 12 donatori, fata de 180 in Ungaria si 1.900 in Spania. Exista si un coeficient care masoara numarul de donatori raportati la un milion de cetateni ai unei tari. "Media europeana este de 20 de donatori la fiecare milion. In Romania este 0,5. In Slovacia este de 36", precizeaza Victor Zota.

Romania este ca un spital din Spania

Numarul mic de donatori mai are insa si alte explicatii. Dintre acestea, lipsa coordonatorilor de transplant este poate cea mai importanta. Acesti coordonatori sint medici care monitorizeaza pacientii aflati in sectiile de Terapie Intensiva din spitale, iar atunci cind vad ca moartea cerebrala a unui pacient este iminenta, ei incep sa il tina sub supraveghere. Recolteaza probe biologice, le trimit la analize si informeaza centrul de transplant despre posibilitatea ca un donator sa fie disponibil.

In acest mod, o intreaga retea este alertata. Se identifica pacientii care sint compatibili cu donatorul si se pregatesc deja facilitatile medicale pentru a folosi la maximum oportunitatea ivita. Numai ca in Romania exista doar sase coordonatori, dintre care numai doi, Victor Zota si Rosana Turcu, au certificat european. "La Hospital Clinic Barcelona exista sase coordonatori. Si este un singur spital. Noi avem sase in toata tara", spune Rosana Turcu.

Aceasta situatie face ca multi donatori sa fie pur si simplu pierduti pentru ca nu au putut fi identificati la timp. "Intr-un spital in care se inregistreaza 1.300-1.400 de decese pe an, aproximativ 700 se produc in sectiile de Terapie Intensiva. Statistic, intre doua si sase procente dintre acestea reprezinta mai intii morti cerebrale si pot fi donatori. Numai ca un spital romanesc de asemenea dimensiuni abia daca da doi donatori pe an, in loc de minimum 14", adauga Zota.

• Transplant din buzunar

In Romania, transplantul de organe este reglementat prin Titlul VI al Legii de reforma in sistemul sanitar. Desi vinzarea de organe este interzisa cu desavirsire, un pacient isi poate plati totusi costurile investigatiilor, spitalizarii, interventiilor chirurgicale, medicamentelor, materialelor sanitare, al ingrijirilor postoperatorii, precum si cheltuielile legate de coordonarea de transplant. Aceasta situatie poate aparea doar daca pacientul nu este inclus in programul national de transplant sau daca nu este asigurat la stat.

La unguri, viata si moartea sint mai usoare

Lista romanilor care asteapta un transplant de organ cuprinde peste 500 de nume.

Din momentul in care s-a gasit un donator, se verifica harta sa imunologica pentru a se vedea cu care pacient dintre cei peste 500 aflati in asteptare este compatibil. "Nu s-a intimplat pina acum sa existe mai multe persoane compatibile cu acelasi organ. Noi contactam acea persoana si o anuntam ca s-a gasit un donator. Au existat si situatii in care bolnavii au refuzat sa efectueze transplantul", spune Victor Zota.

60% dintre familii refuza transplantul

Totusi, cel mai mare impediment in realizarea transplanturilor de organe il reprezinta refuzul familiilor celor decedati. "Pina anul trecut, cam 20% refuzau. Anul acesta, rata refuzului a crescut la 60%, ceea ce este foarte ingrijorator", comenteaza Zota.

Cea mai potrivita forma pentru a salva cit mai multe vieti este, dupa parerea lui Zota, acordul prezumtiv. "Orice cetatean aflat in moarte prezumtiva trebuie sa fie considerat un potential donator, iar medicii sa poata preleva organele. Refuzul din partea familiei ar trebui sa fie extrem de justificat, sau in timpul vietii omul respectiv sa fi lasat un act prin care sa spuna ca nu este de acord sa fie donator", spune Zota. O alta hiba pe care tipul de acord aflat in vigoare in Romania o introduce este legata de componenta psihica. "Este sadic sa pui familia sa semneze pentru transplant la doar citeva momente dupa ce le-ai anuntat moartea pacientului. E socant pentru ei", adauga directorul executiv al ANT.

Obiectia se exprima in timpul vietii

"In Ungaria functioneaza acordul prezumtiv. Sper ca aceasta sa fie alegerea si in tara voastra, deoarece face viata si moartea mult mai usoare", spune Joseph Borsi, directorul general al Centrului de transplant Hungarotransplant. "In Polonia avem in vigoare acordul prezumtiv inca din 1996, dar intr-o forma mai flexibila. Astfel, avem un Registru Central de Obiectii, unde sintem obligati sa verificam daca persoana aflata in moarte cerebrala a refuzat din timpul vietii sa devina donator", spune si Dariusz Patrzalek, coordonator de transplanturi din Polonia.

In prezent, acelasi  acord prezumtiv, pe care il doreste si directorul ANT, functioneaza si in Austria, Cehia, Slovacia, Finlanda, Portugalia, Suedia, Belgia.

"In afara de prevederea legata de acordul obligatoriu al familiei, legea transplantului de organe din Romania este poate una dintre cele mai moderne din Europa. Insa acest acord impiedica salvarea de vieti", incheie Zota. (R.V.)