Top 5 demisii de onoare ale miniştrilor lor vs nesimţiri ale miniştrilor noştri

4. Un ministru adjunct din cabinetul premierului japonez Taro Aso a demisionat la 13 mai 2009 după ce presa a dezvăluit faptul că a călătorit cu abonamentul gratuit de tren oferit de guvern pentru a-şi vizita amanta. Yoshitada Konoike era unul dintre apropiaţii premierului Aso din guvern, dar acest lucru nu l-a ferit de demisia de onoare. Fostul ministru al Educaţiei din România, însă, Cristian Adomniţei, a fost dus la cununia sa civilă cu elicopterul ministerului de Interne. Este drept că în cazul ministrului liberal de la noi e vorba de consoarta legitimă şi nu de amantă, dar nici elicopterul internelor nu este chiar un abonament gratuit pe tren din partea guvernului. În cele din urmă, Adomniţei nu a scăpat de demisie, dar din altă cauză: scandalul votului din Parlament legat de salariile profesorilor.

 

 

3. În octombrie 2006, două proaspete membre ale guvernului suedez, ministrul Comerţului, Maria Borelius, şi ministrul Culturii, Cecilia Stegoe Chilo, au demisionat deoarece nu îşi plătiseră timp de ani întregi abonamentul obligatoriu radio-tv. În plus, cele două nu plătiseră taxele aferente angajării unor dădace pentru copii. Actualul ministru al Finanţelor, Gheorghe Pogea, deşi a fost prins cu mâţa-n sac, sub forma unor datorii către Fisc, de către colegii de la ziarul “Financiarul”, a rămas în funcţie. Firma sa, GP Management Experts, administrată de soţia sa, Nina Pogea, se afla în luna decembrie a lui 2008 în executare silită pentru datorii mărunte la Bugetul de stat, la asigurările de sănătate, la asigurările pentru şomaj şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. A doua zi după apariţia articolului din ziarul citat, contabilul firmei a fost trimis să plătească datoriile restante, susţine tot “Financiarul”, citând surse din Ministerul de Finanţe.

 

 

2. Din nou un ministru nordic, şi din nou datorii. Daneza Henriette Kjaer a demisionat la începutul lui 2005, deoarece partenerul său de viaţă nu plătise ratele la mobila cumpărată de la IKEA. Datoriile familiei nu fuseseră plătite suficient de mult timp pentru ca aceştia să fie chemaţi în faţa justiţiei. Chiar dacă doamna ministru nu era la curent cu faptul că partenerul său nu plătise datoriile, a considerat că este de datoria sa să demisioneze. Alt ministru al actualului guvern român, cel al Comunicaţiilor - Gabriel Sandu - va fi executat silit din cauza datoriilor firmei patronate de el. Un teren şi o clădire aflată în construcţie, pe care firma ministrului Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, le deţine în Sinaia, vor fi scoase la vânzare pentru a acoperi suma de aproape 88.000 de lei, sumă datorată unei societăţi de proiectări din Buşteni. Conform jurnaliştilor de la “Evenimentul zilei”, societatea patronată de demnitarul liberal democrat nu a respectat relaţiile contractuale cu firma de proiectări, neplătind contravaloarea mai multor proiecte realizate sau contractate de aceasta din urmă. Societatea ministrului Comunicaţiilor a refuzat să se supună unei sentinţe, definitivă şi irevocabilă, dată de Judecătoria Sinaia la sfârşitul lunii ianuarie, ceea ce l-a adus pe Gabriel Sandu la executare silită.

 

 

1. Comisia Europeană condusă de Jacques Santer a demisionat în urma unui imens scandal, în 1999. Scandalul a pornit din cauza comisarului francez Eith Cresson, care şi-a angajat un prieten apropiat, deşi acesta depăşise vârsta la care putea fi încadrat în stafful Comisiei. Doamna comisar al Ştiinţei, Cercetării şi Dezvoltării a fost sfătuită atunci când şi-a preluat postul, în 1995, să nu îl angajeze drept consilier personal pe chirurgul dentist Philippe Berthelot, în vârstă de 66 de ani. Totuşi, doamna Cresson a găsit o cale prin care să beneficieze de sfaturile şi prezenţa permanentă alături de ea a vechiului prieten, angajându-l drept “om de ştiinţă invitat” la comisie. Berthelot a lucrat însă timp de doi ani drept consilier personal al lui Cresson. Când afacerea a fost dezvăluită, în 1999, întreaga comisie Santer a fost nevoită să demisioneze.

 

 

Premierul român Emil Boc nu a dorit să angajeze vreun dentist în vârstă drept consilier personal la Guvern, ci doar pe tânăra sa nepoată cu care lucrase şi în primăria de la Cluj: Mihaela Eugenia Boc. Angajarea tinerei în cadrul Cancelariei primului-ministru, chiar dacă nu este ilegală, este puţin imorală, ar zice nordicii sau japonezii.

 

Un caz celebru în rândul jurnaliştilor români îl constituie cel al ministrului japonez al Transporturilor care şi-ar fi dat demisia deoarece trenurile din ţara sa întârziaseră, împreună, de-a lungul unui an, în total nouă minute. Această informaţie, pe care am întâlnit-o pe multe bloguri româneşti şi de care numeroşi colegi din presă ne-au asigurat că este reală, nu a putut fi verificată pe vreun site străin de ştiri şi de aceea am decis să nu o introducem în topul nostru. Cu toate acestea, demisia a fost invocată de către actualul premier, Emil Boc, pe vremea aceea deputat, în cadrul unei interpelări din 5 mai 2003 adresate ministrului Transportului, Miron Mitrea. Boc îi reproşa adversarului politic faptul că, la data de 13 aprilie 2003, cursa aeriană Cluj-Timişoara-Bucureşti a fost întârziată cu 65 de minute, pentru a aduce jucătorii echipei de fotbal FC Naţional la Bucureşti. Chiar dacă nu am reuşit să ne lămurim dacă este vorba de un mit urban românesc sau de o situaţie reală, cea referitoare la ministrul japonez, am hotărât să ne referim şi la acest caz în topul nostru, din moment ce el a fost citat chiar şi în Parlamentul României. (http://www.cdep.ro/interpel/2003/i866B.pdf)