Ticu Dumitrescu l-a acuzat pe seful Arhivelor Nationale ca a incercat sa reduca numarul victimelor.
In functie de istorici, mortii comunismului nu prea
ies la socoteala
Acuzatiile lui Ticu Dumitrescu, fost detinut politic si membru al Comisiei Tismaneanu, au avut ca suport forma publicata recent de Humanitas a raportului de condamnare a comunismului, in care unul dintre editori, Dorin Dobrincu, recent numit sef al Arhivelor Nationale, face o nota de subsol referitor la numarul victimelor regimului trecut. In capitolul "Genocidul din Romania", semnat de Boldur Latescu, si el fost detinut politic, impreuna cu Ticu Dumitrescu, se estimeaza ca numarul victimelor regimului comunist, respectiv oameni care au trecut prin inchisori, lagare si colonii de munca, este de doua milioane.
Publicitate
Intr-o nota de subsol la editia publicata in decembrie 2006 pe site-ul presedintelui Traian Basescu, Andrei Pippidi avanseaza si el o cifra, de 350.000, "comunicata de Maria Golescu, care discutase si cu alti supravietuitori ai Gulagului". In forma publicata de Humanitas, alaturi de aceasta mai apare o nota: "In opinia lui Dorin Dobrincu, datele din aceasta sectiune sint exagerate, fara o baza documentara solida".
"Nota de subsol a lui Dorin Dobrincu este cel putin bizara si nu are decit o singura justificare: diluarea cu orice pret a vinovatiei Securitatii comuniste din Romania", se spune intr-o declaratie adoptata ieri de Comitetul Natio-nal al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, condusa de Ticu Dumitrescu. "Ma intristeaza faptul ca domnul Ticu Dumitrescu nu face diferenta dintre onestitate si exagerare. Eu nu am intervenit in nici un fel in textul respectiv, ci doar mi-am asumat in mod deschis o diferenta de opinie, in conditiile stabilite de comisie", reactioneaza Dorin Dobrincu, invocind o intelegere facuta anul trecut intre membrii comisiei potrivit careia "atunci cind cineva se distanteaza de o informatie, se poate recurge la o nota de subsol". "Eu cred ca este deja o axioma faptul ca regimul comunist a fost unul criminal si ilegal, dar nu putem folosi cifre exagerate", mai spune acesta. Ticu Dumitrescu sustine si ca i s-a refuzat citirea raportului inainte de a intra sub tipar la Humanitas. "Domnul Dumitrescu l-a cerut foarte tirziu, in octombrie, cind textul se afla deja in tipografie", explica Dorin Dobrincu. Ca urmare a diferendului cu privire la numarul victimelor comunismului, fostii detinuti politici "regreta faptul ca au acordat o anumita incredere lui Vladimir Tismaneanu" si anunta ca refuza beneficiile ce ar rezulta din vinzarea celor 1.500 de exemplare ale raportului editat de Humanitas, asa cum prevedea contractul semnat in vara cu presedintele Basescu.
nota lui dobrincu este o dovada de seriozitate si onestitate. pana cand nu se vor putea realiza calcule pe baza de documente si statistici (nr. de procese intre 1946 si 1964; nr. detinutilor politici din inchisori; nr. celor de la Canal; nr. celor eliberati intre 1962 si 1964) toate estimarile ramana opinii subiective...
Domnule Ticu, renuntarea le deschide acestor autori drumul catre falsificarea datelor si cred ca puteti sa reveniti cu erata sau cu nota de subsol introdusa in urmatoarea editie. Prea multi romani au fost distrusi de acesti criminali ca sa-i lasati sa transforme istoria intr-o facatura.
Cifrele cele mai apropiate de realitate sunt ntre 8 si 12 mii de morţi, dintre care circa 4500 morti in timpul si in perioada imediat urmatoare intrarii trupelor sovietice, iar din restul peste 80% sunt tarani "chiaburi", iar detinuti undeva in jur de 120000 de oameni. Asta nu inseamna ca regimul este mai putin responsabil de suferintele romanilor, dar acest negot cu cifre nu serveste adevarului.
Stupefianta este citarea de asa-zisul "istoric" Andrei Pippidi a Marioarei Golescu drept SURSA bibliografica privind numarul victimelor comunismului. Dna Golescu (nu stiu daca mai traieste), a fost o distinsa diletanta intr-ale "misterelor" istoriei (s-a ocupat si de aiureala cu asa-zisa arhiva de placi de plumb "dacice"), care a emigrat in anii 70 in Anglia. Deci citarea dumneaei in acest context e o aberatzie fara seaman.
Neoprotestantul activ Dobrincu face parte din aripa "americana" milenarista, cea care crede ca A Doua Venire se va face numai dupa reinstaurarea Marelui Israel pe vechea sa vatra,fiind principalul sprijin al lui Bush et co. E deci clar "orientat" politic, prieten mai mult sau mai putzin interesat cu Volodya, deci fundamental impotriva rezistentzei natzionale romanesti, de dreapta si crestin - traditzionala (ortodox - greco-catolica). Asa ca detzinutzii politici au perfecta dreptate sa reactzioneze la aceasta spalare de cadavre bolshevice de tip Nicolski, Dulgheru, Patriciu-Weiss, Draghici cu Martha sa, Pantiusa cu tovarasa Anutza etc etc si ai lor stapani - Ghitza Dej, tovarasa Ana, Luka Laszlo, Ioscka K, Bodnaras etc etc, care nu ar fi fost vezi Doamne asa de criminali de "milioane" ci doar de "sute de mii".
Bravo, Ticu Dumitrescu, la 79 de ani itzi permitzi sa ramai vertical pana la capat.
Bravo Cartzane! Da de sarbii trimisi pachet in Baragan ai auzit? Cam catzi or fi fost? Da de sashii si shvabii trimisi in fundul Rusiei ai cunostintza? Cam catzi or fi fost? Dar de detzinutzii tzarani bagatzi la "drept comun" prin militzie pentru nepredarea cotelor, sabotaj prin neexecutarea araturilor atunci cand vroiau activistii, pe astia i-ai numarat in aia 120 mii?
Ce tupeu avetzi, pui de naparci!
Lucid, esti de-a dreptul idiot! Vrei sa spui ca bilantul dat de mine nu este suficient de negru? Nu au murit destui oameni nevinovati? Trebuie sa inventam morti si detinuti doar de amorul artei?
Cretinisme de genul celor promovate de Ticu Dumitrescu indeparteaza oamenii de subiect si banalizeaza suferinta, transferand discutia in planul statisticii. Boule! Asta e pentru chestia cu naparca!
@radian
Subscriu la opinia ta de bun simt... Asta arata, intr-un fel, cam care e nivelul discutiilor dintre istorici si "supravietuitori", dar si nivelul istoriografiei romanesti cu privire la evaluarea regimului comunist, cu toate rapoartele si institutele-sinecuri pe care le avem...
o fi cinic, n-o fi, dar cred ca adevarul bate spre Dobrincu. Cind e vorba despre victime, exista tendinta de a umfla cifrele. Poate e de inteles, dar...
daca chiar esti Lavinia Betea:
da, e aiurea sa numeri victime. Dar unii sint interesati si de asta: cit? citi? N-ai cum sa-i omori, doar pentru ca ai citit chestiuni relativ recete despre Holocaust.
E foarte neconfortabil sa vezi ca un personaj pe care il creditam cu suficiente rezerve de moralitate, nu poate distinge intre corectitudinea si rigoarea stiintifica, absolut necesare unui demers de cercetare si o eventuala reavointa. STimate domn Ticu Dumitrescu, va rog sa reveniti cu picioarele pe pamant. Sau o fi si aici vreun complot international, ba chiar intergalactic, cum unii de varsta dvs. vad peste tot? Cred ca anii inaintati nu va dau dreptul sa debitatii diverse cifre fara acoperire. In decembrie 89 se vehiculau cifre la fel de idioate, zeci de mii de morti, sute de mii de raniti. Pacat, m-ati dezamagit, luciditatea nu e punctul dvs. forte. E clar ca vine o varsta la care omul trebuie sa stie sa se retraga din viata publica.
Toti astia care combateti cu patima,ori sunteti prosti ,ori sunteti urmasii calailor comunisti.<Stiti> voi mai bine decit unul care a trait pe pielea lui teroarea comunista, ca sa fiti autorizati sa va dati cu parerea. Citi dintre calai comunisti au deconspirati? Au deconspirat-o pe Mona Musca, un model de comportament politic sincer,civilizat,eficient si de bun simt.
Foarte multa patima in investigarea trecutului recent. Este clar ca istoriografia din Romania se maturizeaza, inclusiv cea care abordeaza istoria recenta. Insa fiind vorba de subiecte sensibile, istoria intra uneori in conflict cu memoria, iar istoricii ajung la alte concluzii decat activistii memoriei. Ceea ce nu pot intelege cei din urma este ca primii, ma refer la cei de buna credinta, nu sunt ostili memoriei, ci sunt conditionati de metoda si de surse. Istoricii trudesc in arhive, fac interviuri de istorie orala, citesc gazete prafuite, confrunta sursele, analizeaza, iar in cele din urma isi comunica rezultatele. Nu recurg la impresionisme gratuite, cum din pacate fac prea multi in societatea romaneasca. Iar cand istoricii, mai ales cei "tineri", isi spun parerea deschis ei sunt taxati foarte dur. In loc sa accepte onestitatea lor si efortul de documentare, veleitarii recurg la injurii. Chiar daca este vorba de fosti detinuti politici, capitalul lor de suferinta nu poate fi convertit automat in cunoastere stiintifica. Ar fi un abuz, din pacate prea des folosit in "fascinanta Romanie".
Stimati fosti detinuti politici,
Lasati-i pe istoricii tineri sa cerceteze trecutul comunist al tarii. Au metoda, sunt tenaci si, ceea ce nu se poate neglija si nega, sunt bine intentionati. Faptul ca ei intra in dezacord cu opiniile (subiective!) ale victimelor comunismului, ca sa nu mai spunem de ale tortionarilor, desi diferenta este evidenta, este un semn al profesionalismului lor. Ce se doreste? Vrem sa avem iarasi o istorie contrafacuta, fie si pe dos, sau stim intr-un mod veridic, credibil ceea ce a fost, ceea ce s-a intamplat cu aceasta tara, cu aceasta tara timp de mai bine de patru decenii? Sper ca aceasta din urma variana este de dorit. Pentru ca datorita exagerarilor si discursului dominator, partial intolerant fata de opiniile diferite, s-a ajuns ca tinerii sa nu mai fie preocupati de trecutul recent al tarii. Ne dorim un nou discurs unic, fie el si al victimelor? Sau vrem un nou manual unic de istorie a represiunii comuniste? Sper ca nu. Din cate inteleg, Raportul Comisiei Prezidentiale nu s-a dorit asa ceva. Dar poate reusim sa aflam mai multe de la membrii acestei Comisii.
Este neplacut sa numeri victimele represiunii comuniste in Romania, dar este o mare diferenta sa o faci de pe un colt de masa, facand calcule strict matematice, si alta este sa cauti datele in arhive. Asta este diferenta dintre diletanti si profesionisti. Primii par a fi mai vizibili, mai vocali, mai spumosi chiar, pe cand ceilalti sunt discreti, chiar prea discreti. Nu putem decat sa speram ca situatia se va normaliza in perioada urmatoare. Faptul ca oamenii echilibrati ajung sa se pronunte asupra acestui subiect ne indreptateste sperantele. Nu e o solutie ca profesionistii sa lasa un gol in spatiul public, pentru ca el va fi ocupat in continuare de "impresionisti".
Hai sa definim intai categoriile de victime si apoi categoriile de surse de date.
1. Detzinutzii arestatzi direct de securitate (incepand cu brigada lui Nicolski din sigurantza creata inca la inceputul lui 1945 - vezi Adriana Georgescu, secretara lui Radescu) condamnatzi de tribunalele militare pentru pretinse delicte de tip "contrarevolutzionar" (de la spionaj la participarea la organizatzii subversive, crime impotriva pacii, incercare de rasturnare a ordinii sociale, etc). Date despre numarul lor le-a publicat Pelin in Cartea Alba inca de pe vremea lui Magureanu, dar sunt nu numai incomplete dar si periate. Aici e vorba intr-adevar de ceva in jur de 150 mii. - "dushmanii poporului".
2. "Stramutatzii" administrativ doar pentru ca apartzineau unei categorii de populatzie "vinovate" - germanii din toata Romania in 1945, sau potentzial "periculoase" - sarbii din Banat. Astia bat usor peste 500 de mii. "Treaba" au facut-o la nemtzi sub supravegherea armatei sovietice politzia si jandarmeria romana proaspat comunizate de Teohari Georgescu, Nicolski, Pantiusha si Bodnaras inca din toamna lui 44, iar la sarbi sub conducerea consilierilor sovietici securitatea si militzia autohtona. Aici datele exista in arhiva Ministerului de Interne.
3. Tzaranii care refuzau sa se colectivizeze si care pentru a li se baga mintzile in cap erau arestatzi de MILITZIE si judecatzi de TRIBUNALELE OBISNUITE pentru "sabotaj": nepredarea cotelor, ne-ararea la ordin, lasarea produselor pe camp sau alte vini inventate. Astia erau bagatzi la drept comun, nu la politici si primeau de regula cateva luni, pentru ca nu erau locuri in puscarii si pentru a trece pe-acolo cat mai multzi incapatzanatzi de acest fel. In satul bunicului meu, nici bogat nici sarac, unde doar in 60 s-a putut face colectiva, la fiecare doua case cel putzin un om a fost inati batut bine de militzie, apoi judecat si a stat intre 3 si 12 luni in puscarie. Datele in arhiva MILITZIEI INACCESIBILA INCA. Numar usor peste UN MILIO
Continuare:
4.Mica burghezie - comerciantzii dar si intelectuali simpli - bagatzi la "specula" si alte delicte economice - tot asa de militzie si judecatzi de tribunale obisnuite. Asa au fost lichidate micile pravalii, ateliere, farmacii, avocatzii liber profesionisti, etc Ce sa mai zic de detzinerea de aur sau de valuta (pe Gh Ursu l-au bagat in puscarie pentru CINCI dolari). Numar: cateva zeci de mii. Date in arhiva INACCESIBILA a militziei si in cea tot INACCESIBILA a tribunalelor din epoca.
5. Frontieristii.
6. O categorie speciala, tot de victime: familiile celor condamnatzi. Sotziile care au muncit necalificat in conditzii inumane, copiii carora li se refuza dreptul la scoala si faceau munca fizica grea pentru a trai, ce sa mai zic de evacuarile din casele proprietate. Numar: cel putzin o juamtate de milion. Date: in arhivele pecereu si ale sfaturilor populare, si ele inaccesibile inca.
Ii adunam?
Daca mai este "pe fir" as ruga-o pe dna Beteam specialista recunoscuta in problema, sa comenteze asupra categoriilor de victime ale regimului, poate mie mi-au scapat unele.
Asa ca ciocu' mic, astia cu "cercetarea obiectiva" a istoriei, ceretzi intai acces la TOATE arhivele si lasatzi diversiunea ticaloasa cu memoria subiectiva. Altfel nu suntetzi decat pui de naparci.
Corect diversiune. Se incearca inlocuirea unei istorii unice cu alta. Ce adevar detine T-ismana? Ce stie el? A fost el in puscarie? Dar dobrincu asta? In loc sa-i puna pe piedestal pe acesti ultimi supravietuitori ai regimului comunist. Astia ma fac sa ma gandesc la vechea mea teorie: ei fac parte din brigazile artistice de propaganda si agitatie a ccpcr.
Ma lamureste si pe mine cum definim victimele comunismului asupra carora se discuta in acesti termeni? victima a regimului comunist inseamna cineva care a murit (impuscat, in puscarie etc) sau si cineva caruia i s-au confiscat proprietatile, a fost persecutat etc? Daca e vorba de morti, greu de crezut ca au fost 2.000.000 cum aud ca sustine dl Ticu Dumitrescu
Ticu Dumitrescu estimeaza ca numarul victimelor regimului comunist, respectiv oameni care au trecut prin inchisori, lagare si colonii de munca, este de doua milioane
@alexandra.p: oaia Domnului, nici macar sa citestu nu potzi? Unde spune Ticu de MORTZI in inchisori, lagare si colonii de munca?
O victima a comunismului se defineste cu aceleasi criterii cu o victima a Holocaustului.
@lucid
Unde ma trimiti sa citesc, in articolul scris de Mirela Corlatan? Eu vreau sa stiu cum sunt definite victimele in raport si nu am unul la indemana. Poate ca Dobrincu vorbeste de morti iar Ticu Dumitrescu de vitime definite astfel. Si daca pe Andrei Pippidi il faci istoric cu ghilimele iar pe mine oaia domnului, cu atata aroganta, nu esti un tip in regula, asa cum credeam. Asta inseamna unul mai putin pentru mine, pentru ca te citeam cu placere
Lucid,
Pare-mi-se ca tu esti "naparca". Nu faci decat sa arunci venin pe ecranul calculatorului (sic!). Esti viteaz doar sub pseudonim. Ti-ai asumat vreodata deschis opinia, asa cum fac Ticu Dumitrescu si Dobrincu? Indiferent de cine dintre ei are dreptate, au macar curajul de a spune ceea ce gandesc? Tu nu esti decat un las xenofob.
@alexandra.p : Scuze pentru "oaia Domnului", dar nu ai precizat ca vrei definitzia DIN RAPORT (il accesezi usor si de pe site-ul Cotidianului). Victima cuiva (a ceva) inseamna suferintza din pricina aceluia : deci mortzi, batutzi, privatzi de libertate, infometatzi, privatzi de dreptul la invatzatura, la exercitarea profesiei, deposedatzi de bunurile agonisite cinstit si chiar de dreptul de a publica. Ii putem ierarhiza cum poftesti. Dar in Raport e vorba de suferintzele MARI in primul rand: mortzi, maltratatatzi, privatzi de libertate, expulzatzi, izgonitzi din casele lor. Si astia sunt usor - cum am listat - doua milioane.
Cat despre A P da-mi o singura contributzie de prima mana a sa ca istoric pana acum.
Bravo, Alexandra.p,
Lucid - acest individ, care se considera singura fiinta luminoasa si inteligenta din Univers - nu face decat sa invenineze un forum frecventat mai ales de oameni civilizati. Nu doar ca este arogant, dar mai este si ticalos. Reaua-credinta il mana sa-si consume nervii injurand in stanga si in dreapta. Se vede de la o posta ca este frustrat, profund frustrat.
Nu vi se pare ciudat ca domnul Ticu Dumitrescu nu a avut nicio functie in PNTCD, cat timp a trait domnul Coposu? Cred ca Seniorul nu agrea stilul agresiv al domnului Ticu Dumitrescu, batutul in piept cu caramida, dar si apetitul pentru notorietate si mai ales pentru conflict (Asociatia Fostilor Detinuti Politici s-a rupt in doua parti, in urma conflictelor interne). La Congresul PNTCD din 1991, domnul Dumitrescu a criticat vehement faptul ca nu a fost ales in conducerea partidului, in care majoritari erau totusi fosti detinuti politici. Nici Legea "Ticu" nu s-a bucurat de sustinerea totala, in forma ei initiala, atat din partea domnului Corneliu Coposu, cat si a celorlalti fosti detinut politici din PNTCD. Stiti cine a fost cel mai bun prieten al domnului Coposu? Printul Bani Ghica, fost vicepresedinte al PNTCD, fost detinut politic, os domnesc, de o inalta tinuta morala si plin de farmec. Asa cum era si Seniorul. In ceea ce priveste numarul victimelor din inchisorile comuniste, in PNTCD se vehicula, inca din vremea domnului Coposu, un total de aprox. 300.000, doar taranisti. Este prima data cand se avanseaza un numar de doua milioane. De ce nu 22 de milioane?
Domnilor,
Haideti sa revenim la problema. Este importanta sau nu discutia despre istorie si memorie in Romania actuala? Eu unul cred ca da. S-a invocat aici Holocaustul. Ei bine, se stie ca tensiunea intre istorie si memorie este prezenta si in cazul celeilalte atrocitati a secolului XX, Holocaustul, asa cum ar trebui sa fie si in cazul Gulagului. Este firesc ca oamenii care au suferit enorm in puscariile comuniste sa fie subiectivi, ei nu pot fi de regula altfel, este explicabil. Dar in nici un caz nu putem sa le cerem istoricilor sa accepte fara rezerve ceea ce spun fostii "actori" pe scena Gulagului. Cu siguranta s-ar discredita daca ar proceda astfel. Este datoria lor - daca isi respecta cu adevarat profesiunea - sa faca cercetari serioase si sa spuna clar, fara retineri, fara tabuuri, fara interese ascunsem, deci sa spuna care sunt concluziile la care au ajuns. Asta nu exclude empatia pentru victime. Dar empatia nu inseamna obturarea ratiunii.
Istoria ca disciplina a cunoasterii are metodele ei, care s-au tot rafinat in lumea larga. Slava Domnului ca si la noi se iese incet, incet din sfera diletantismului. Ciocnirile pot fi dureroase intre istorici si memorians, dar ele sunt necesare, absolut necesare pentru intelegerea trecutului acestei natiuni, mai ales ca este vorba de un trecut inca putin istoricizat.
D-le Lucid,
Cum ai facut acele calcule, pe care le-ai insirat mai jos? Constat ca ai furat metoda de la d-l Boldur-Latescu si cred ca ar trebui sa platesti copyright-ul. Spui in categorisirea d-tale: 1) "Detzinutzii arestatzi direct de securitate [...] Date despre numarul lor le-a publicat Pelin in Cartea Alba inca de pe vremea lui Magureanu, dar sunt nu numai incomplete dar si periate. Aici e vorba intr-adevar de ceva in jur de 150 mii. - "dushmanii poporului"." Pai daca datele sunt incomplete de unde stii ca au fost "in jur de 150 de mii"? Mai spui la 2)""Stramutatzii" administrativ doar pentru ca apartzineau unei categorii de populatzie "vinovate" - germanii din toata Romania in 1945, sau potentzial "periculoase" - sarbii din Banat. Astia bat usor peste 500 de mii." In 1945 germanii din Romania si sarbii depaseau cu putin 500 de mii impreuna. Asta inseamna ca doar daca ar fi fost deportati toti ar fi atins aceasta cifra. Exista studii serioase cu privire la represiunea impotriva acestor categorii. In total au fost deportati in URSS aproape 70.000 de germani, iar un numar de de sarbi (dar nu zeci de mii, pentru ca nu erau atatia in toata tara; de altfel astazi sunt circa 30.000) au fost deportati abia in 1951 in Baragan, in Noaptea de Rusalii. Si mai spui ca "datele exista in arhiva Ministerului de Interne". Le-ai vazut dumneata? Ai intrat dumneata in acea arhiva? Vorbesti/scrii ca sa nu taci. 3) "Tzaranii care refuzau sa se colectivizeze si care pentru a li se baga mintzile in cap erau arestatzi de MILITZIE si judecatzi de TRIBUNALELE OBISNUITE pentru "sabotaj". Corect pana aici. Numai ca ajungi iarasi la o cifra abracadabranta: "Datele in arhiva MILITZIEI INACCESIBILA INCA. Numar usor peste UN MILION". Daca nu ai avut acces in Arhiva MAI de unde stii ca erau "usor peste un milion"? [Vezi continuarea"]
[Continuare] Mai scrii, d-le Lucid:
4) "Mica burghezie - comerciantzii dar si intelectuali simpli [...] Numar: cateva zeci de mii. Date in arhiva INACCESIBILA a militziei si in cea tot INACCESIBILA a tribunalelor din epoca." Ma scutesti de alte comentarii, pentru ca scoti date de nu stiu unde, desi invoci o arhiva inaccesibila, pe care evident nu ai cercetat-o.
?5. Frontieristii
6. O categorie speciala, tot de victime: familiile celor condamnatzi. Sotziile care au muncit necalificat in conditzii inumane, copiii carora li se refuza dreptul la scoala si faceau munca fizica grea pentru a trai, ce sa mai zic de evacuarile din casele proprietate. Numar: cel putzin o juamtate de milion. Date: in arhivele pecereu si ale sfaturilor populare, si ele inaccesibile inca.? Fara indoiala, familiile detinutilor politici au avut de suferit enorm, dar ele nu pot fi in mod riguros numarate intre detinuti.
In afara de faptul ca te joci cu cifrele, domnule Lucid, mai invoci si lucruri neadevarate. Ai fost vreodata la Arhive Nationale, ca sa vezi cum se pot studia arhivele ?pecereu? (ca sa te citez) si ale sfaturilor populare. Cu siguranta nu. Du-te la Arhivele din Bucuresti si din judete ca sa vezi cum se pot cerceta aceste documente. Si stii cum s-au deschis Arhivele? Cu siguranta da, insa iti este greu sa fii onest. Nu poti avea ceea ce dispretuiesti la altii. Cunostintele dumitale de istorie sunt aproximative, desi o faci pe cunoscatorul.
Pentru oricine este clar ca domnul Lucid este un diletant, probabil cu un frustrat care nu s-a realizat in propria meserie si vrea sa dea lectii celor care o stapanesc pe a lor.
@lucid
OK, imi asum si eu lipsa de rigoare a postarii mele; scriu de la serviciu, nu am timp sa citesc toate postarile, nici toate articolele macar (ale Mirelei Corlatan cu atat mai putin), nici raportul nu l-am citit ci doar l-am rasfoit; pur si simplu m-am gandit ca poate fi o neintelegere de termeni intre cele doua parti implicate; e clar, tu esti istoric, cu asta te ocupi; faptul ca ii negi meritele (atatea cate sunt) lui Andrei Pippidi, nu te onoreaza; Traditia politica bizantina este o carte de referinta si fie si pentru asta, nu mi se pare OK sa ii contesti calitatea de istoric lui Pippidi
@Cetateanul documentat
E treaba voastra, a celor care suntetzi istorici sa cercetatzi arhivele si sa comunicatzi cifrele. Eu imi voi face treaba cu dosarele securitatzii pe care le studiez legal la CNSAS din care voi face comunicari si o carte. De ce nu datzi macar estimarile voastre daca nu suntetzi de acord cu ale mele luate din ce s-a publicat si din informatziile directe ale "represatzilor"? Zici de doar 70 mii de nemtzi deportatzi din cei 800 mii aflatzi in 1940 in Romania. Care studiu afirma asta si pe ce baza? Eu am doua familii rude prin aliantza: una svaba din care tatal - sef de gara al statului roman in Banat impreuna cu nevasta si doi copii adolescentzi au vizitat 3 ani Donbassul desi fusese supus leal statului roman si una germana adusa de Carol I in tzara si din care doar tatal - negustor cu pravalie in Calea Grivitzei - a scapat declarandu-se cetatzean cehoslovac ( a ramas in Bucuresti sa-si pazeasca locuintza) pe cand sotzia sa cu doi copii de 18 si 19 ani au taiat carbune si ei in Donbass unde s-au intalnit si incuscrit cu cealalta familie.Si nu fusesera nici macar in grupul etnic, erau catolici ferventzi. Dumneata ce cunostintze directe ai?
Spui ca nu sunt un milion de tzarani luatzi de militzie pentru sabotaj, distrugeri de bunuri ale statului (pascusera vaca pe terenul GAS - caz de la bunicul meu din sat), nepredare de cote etc Dat CATZI crezi mata ca sunt? Da o cifra. De ce nu va ducetzi in arhivele tribunalelor daca sunt accesibile sa-i numaratzi pe condamnatzi? La fel cu familiile detzinutzilor politici. Sunt prea multzi 500 de mii afirmi. Ei nu zau, pai numai sotzia si un copil de detzinut si se face suma. Voi, profesionistii, de ce nu va uitatzi in arhivele sfaturilor populare, poate gasitzi ce recomandari dadeau cand cu inscrierea la liceu sau facultate copiilor dushmanilor poporului?
Asa ca a se scuti cu pretentzia de istorici al caror scop in viatza sunt bursele lui Soros et co in loc de spunerea adevarul despre suferintza Romaniei.
@alexandra.p Si eu scriu de la serviciu si nu sunt istoric, sunt fizician. Despre A P recunoaste ca Alinutza este cu un cap nu numai mai inalta dar si mai desteapta si ea fiind diletanta formal, e la baza medic psihiatru. Cunoscand bine lumea istoricilor, pot spune ca ce a produs A P pana la aproape 60 de ani comparativ nu cu bunicul dar cu epigrafistul sau tata este jenant.
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vezi primele comentarii
