La aproape 90 de ani, s-a dus soldatul Nistoresc A. Aurel. A fost vreme de 4 ani doar soldat în războiul germano-rus. Apoi soldat al pământului. A plecat pe front cu trupele germane, a ajuns la Cotul Donului şi s-a întors singur, prin păduri, rănit, cu urechile îngheţate şi cu venele picioarelor umflate de mers.
După răni şi schije, după îngheţuri şi foame a rămas cu o boală. Să tot meargă! Nu a suferit niciodată de dromomania clasică, ci de nevoia mersului pe jos a omului care nu se poate opri într-un loc. De stat, îl dureau picioarele! Mă duc până la vie, plec să văd dacă a răsărit porumbul, urc până în pădure să văd dacă nu s-au pripăşit vulpile deasupra satului. Ani de zile a traversat pădurea spre o slujbă care l-a scăpat de colectivizare. Toată viaţa a mers pe câmp, la pădure, la vie, la primărie, la păşune. Într-o bună zi, mi-a spus că i se mişcă schijele în corp.
Publicitate
Să-l duc undeva la un doctor să i le scoată.
Altfel îi ajung la cap. Multă vreme a ţinut bucăţile de fontă scoase de la maxilare şi de la tâmplă într-un pahar. Pe neaşteptate, au dispărut. Aşa cum a dispărut cunoscuta căciulă cu care a plecat pe frontul ruso-german şi cu care s-a întors după 4 ani, când copiii care l-au zărit pe la trei kilometri au început să strige, uite căciula, se întoarce nenea Aurel! Tatăl meu, soldatul Nistoresc A. Aurel, avea o bio-bunătate aproape miraculoasă. Un câine vagabond de pe câmp se apropia de el şi îi lingea mâna. Pisici, iepuri, oi, berbeci, ciori, găini, porumbei, gâşte, cai şi boi, vaci şi măgari şi tot felul de alte animale, unele sălbatice, se apropiau de el pentru nu ştiu ce le spunea şi pentru mângâiere. Dacă se întindea pe iarbă, în câteva minute, toate vietăţile pământului din preajmă se adunau să le vorbească într-o limbă ciudată, de atingeri, strâmbături şi cuvinte dulci, aproape cântate, pline de vrajă.
Soldatul de război şi de câmp Nistoresc n-a apucat să facă decât două clase. Asta nu l-a împiedicat să-i ia de pe masă monografia Alecu Russo, cu o stampă a Bisericii Frumoase din Iaşi. Dă-mi-o mie! Să citeşti ce? Matale abia silabiseşti! Aici lângă zidul acesta din stânga, a zis el, punând degetul pe pagină, l-am îngropat pe nenea, prietenul meu din război, care-a plecat cu mine de aici din comună. S-a dus soldatul pământului, un om simplu, care la 88 de ani încă mai cosea 5 hectare fără să aibă nevoie de un fir de iarbă. Mă copile, nu se poate să le lăsăm pustii! Se strică pământul! Drumurile lui prin iarbă şi cele 90 de recolte câte i-au măsurat viaţa, viaţa lui de soldat al pământului şi al unui război uitat de mult, s-au închis zilele acestea, lăsându-mă cu un singur gând. Taci, că tu eşti urma mea! Dacă nu mai veneam de pe front nu mai ziceai nimic!
Simt, prin legatura dumneavoastra proprie si atat de personala cu Romania asta contorsionata - si ma refer la tara in cel mai propriu mod, si legatura mea, diferita si la fel de personala cu strada mea, cu casa mea, cu ai mei - parinti, frate si iubita. Sunt convins ca nu v-a interesat reactia mea la editorialul dumneavoastra, dar e primul articol pe care-l comentez. Pentru ca sunt convins ca, cel putin acum, cand timpul, pentru Cornel Nistorescu, s-a oprit pentru secunde-n loc, sa simtiti ca noua, celor care nu comentam desi va citim de peste 15 ani, ne pasa de stradania si viata dumneavoastra.
Ce trişti şi cuminţi
sunt bieţii părinţi...
Tu n-ai timp să-i alinţi
şi nici să-i accepţi
bătrâni şi-nţelepţi.
Prin ei tu te vezi
şi nu poţi să crezi
că o s-ajungi tot ca ei...
Ei încă sunt
un timp pe pământ,
şi tu treci grăbit,
şi nu te-ai oprit,
o clipă doar...
Ce mult a trecut
de când te-au văzut
şi tu n-ai ştiut...
Te-ai grăbit mereu,
iar lor le-a fost greu...,
şi n-ai înţeles
că ei au cules
tot ce-au sădit
şi-au pătimit...,
Dar... au trăit...
Sa-l odihneasca Domnul pe tatal tau, care, saracul, nu are nicio vina ca fiul sau a iesit asa o hahalera de om. Chiar esti atat de idiot incat sa nu vezi ca punerea la zid a lui Basexu ii aduce voturi de la nehotarati? Suntei toti o armata de prosti. Daca va iesi din nou chelie presedinte, alde tie, badea, stan, gadea,etc, trebuie sa va multumeasca.
Este greu sa vorbesti despre parintele tau la trecut.Dumnezeu sa-i odihneasca pe parintii ce s-au dus.Dumnezeu sa-i ierte si pe cei ca Scuratov sau Czabava,oameni fara parinti si fara rusine,conceputi probabil in eprubetele laboratoarelor in care s-a nascut Omul Nou,fara cap si fara constiinta faptului la in fata Judecatorului Suprem vom cu da cu totii socoteala si de bune si de rele.Iar a jigni pe cineva,oricat ti-ar fi de antipatic,atunci cand trece printr-o durere atat de mare, este un mare pacat!
Nu l-am jignit, i-am spus doar adevarul in fata. Nu-mi e antipatic, doar indiferent. In schimb tu jignesti fara a cunoaste. Caci pe Cornelus il stim toti.
Articolul mi-a amintit de povestile de pe front ale tatii.
Si el a venit pe jos de la cotul Donului, a trecut cele trei brate ale Dunarii si a continuat pe frontul de vest pana in muntii Tarta.
Erau multi ca ei, care lucrau pamantul sa nu "ramana de rusine", pentru care cinstea era mai presus de eficienta.
Cei cu "gandirea pragmatica" nu pot intelege acest fel de a traii.
In primul rand "Sa-i fie tarana usoara".
in al doilea, o vorba inteleapta spune " De morti numai de bine". Dar pro portocalii nu se pot abtine, in ura nemasurata fata de cei care au intr-adevar bun simt, si nici nu-l declama, nu pierd nici acest moment trist sa spurce tot ce ating, la prpriu si la figurat. LASATI MACAR MORTII IN PACE, voi ce va numit Scuratov si czabava, aveti macar o data in viata ceva sfant. Este suficient ca ne otraviti, voi si gasca voastra portocalie, care a devenit o ciuma, zilnic viata. Am totusi o consolare. Vine si 6 decembrie si totul va lua sfarsit, o data cu naufragiul carmaciului vostru, naufragiu la care a-ti contribuit din plin ( pentru aceasta va multumim) prin veninul, scarbosenia comentariilor voastre. Ati deschis ochii multor romani, care citindu-va comentariile, v-au vazut asa cum sunteti, niste brute de nimic.
Era refugiul lui în acea oază de linişte care-i alunga durerea... Se simţea atras de pământ, căci din el provenea şi tot el îl primea... Acest soldat al pământului s-a simţit mereu muritor, şi nu uita niciun moment acest lucru. Ştia că trebuie sa fie frate cu pământul, să-l contemple ca el să-i dăruiască un petec de linişte cu multă verdeaţă unde să-şi continue somnul... Şi pământul acesta (pentru unii "hidos, şi orb, şi duşman..., care ne hrăneşte pe toţi nu pentru că vrea el, ci pentru că noi îi smulgem roadele"), i-au lăsat amintiri de neşters...
Poate că acum descifrăm marea taină a omului cufundat şi confundat cu pământul, pentru că atât i-a mai rămas în clipele de disperare; să fie prieten cu pădurea, să-i asculte foşnetul; să colinde cărările munţior şi să le apere boagăţiile; să simtă pământul sub picior pentru ca sufletul să se purifice, să rămână intact şi pur, ca să scape de cel murdărit de oameni şi de el însuşi. Pământul este refugiul sufletelor rănite şi pierdute. El şi-a ales mormântul vieţii în locurile pe care le-a colindat, în mijlocul naturii în care a simţit că trăieşte şi care nu l-a trădat... A trăit după cum i-a poruncit pământul să trăiască, lăsând rod bogat şi inspirat în urmă.
Ce ma intereseaza pe mine ca a murit tata lui nistorescu ? Dumnezeu sa-l ierte. aici nu este rubrica de decese . V-ati deteriorat definitiv in ultimul an mai cu seama de cand il aveti pe acest nistorescu. Daca el sufera asa de mult de ce nu s-a jelit si atunci cand a facut praf cu masina pe cei doi tineri ?
scafa (23-Oct-2009 23:38) aloooo cotidianul ! Ce ma intereseaza pe mine ca a murit tata lui nistorescu ?
sigur ca nu te poate interesa pentru ca pe tine te-a facut ma-ta cu samanta de la banca
parca altii nu au avut parintii deosebiti ! si nu ia plans nimeni. ce atata jale de parca ar fi primul si ultimul care se duce . o sa ne ducem toti fiecare la randul lui . din noi nu se va alege decat \" lacrimi si flori pentru sufletul lui al bun\".
scafa si scuratov, scarba pentru voi.
pentru voi nu plangi nimeni daca tu mori .
nu interesezi pe nimeni daca tu traiesti sau tu mori,dar pentru motiv de igiena mai bine sa ve arde focul pe voi doi!
in voi nu aveti decat ura de la PDL. singur sentiment care voi cunosteti.
Dar,dupa ce murdaresti atata lume cu demagogiile si diversiunile tale politice,sa-ti transformi propriul tata intro divinitate(copiii l-au recunoscut de la 3 km.iar tot ce era viu in localitatea respectiva,s-au dus sa le mangaie,el,A.Nistorescu)Cunosc povesti multe,dar ca asta care transforma realitatea,nu am mai auzit.Te-ai deformat de tot de cand scrii la"Cotidianul"
Sa-i fie tarana usoara cred ca a fost un om muncitor dar a facut si greseli,principala greseala a fost cand l-a conceput pe Cornel,mai bine il facea in palma si-l arunca laga un gard.
pentru Nistoresc A. Aurel si pentru toti tatii si barbatii care au plecat pe utimul front: dumnezeu sa-i odihneasca!
aceleasi ganduri le am si pentru tatal meu care si-a lasat parti din el pe frontul rusesc...
..s-a mai dus o bucata palpabila din istoria romanilor. is din ce in ce mai putinicei ce au traitiubindu-si tara si tarina, muierea si ortacii...a ramas doar un nume scrijelit pe-o piatra!!! Printre cei din noua generatie din nefericire morala acestor oameni intre oameni nu are nici o reverberatie..pacat...macar pentru noi ceilalti..vorba lui Zaharia Stancu...Sa nu uiti Darie!!
miss_mytcor (25-Oct-2009 15:20) Laur 22 , aceste gunoaie au un nume TRU, Biju, Avramescu Canibalu, Viorel Alabaru , caci ei se ascund sub aceste
@Cornel Nistorescu
Sincere condoleante!
@miss_mytcor
Ca veni vorba de TRU, vezi:
http://www.cascador.com/jocuri/patibulotina /
Patty_Bullar (25-Oct-2009 17:22) Sincere condoleante! @Cornel Nistorescu
Sincere condoleante!
@miss_mytcor
Ca veni vorba de TRU, vezi:
http://www.cascador.com/jocuri/patibulotina /
cine este Levente , totusi ?
In ce priveste lista ne-oamenilor capabili de necrofagie, Patrascoiu mi-a scapat.
Insa mai pot fi adaugati multi gurnalisti de joasa extractie, fie ei ofiteri acoperiti , fie alogeni insinuati ori marlani si ghiolbani neaosi ,descoperiti.
Nu am crezut ca Poporul Roman poate naste atat de multe naparci.....
Asa este ! Dumnezeu sa-l odihneasca pe batrânu' Nistoresc ! Ca de iertat, nu are ce sa-i ierte ...... Iertare sa-i ceara fiu-su care i-a rupt degeaba papucii la scoala româneasca daca acum calca-n gropi, scriind împotriva intereselor tarii, pentru bani murdari ..... Vezi Nistorescule, ce bine ti-ar fi prins sa te condoleze o tara în loc de niste secaturi ca tine .... ?!
Iti vine sa plangi cand iti dai seama ce au facut cei ca el,si ce bataie de joc este acum in tara cu tristii astia care ne conduc:PSD,PDL,PNL toti o apa si un pamant.Eu nu stiu cum de nu ii linseaza oamenii care au de a face cu ei,cum de nu isi iau flegme si pumni Ilici,Nastase,Base,Tariceanu,Udrea si toti ceilalti cocliti,prea multi ca sa ii amintesc.Respect pentru cei ca tatal Dvs, si sincere condoleante!
V-am găsit pe lista personalităţilor evreişti de azi din România.
Cum de a fst tatăl dv în armata germană? A fost voluntar în SS?
Cum de afost ţăran tatăl dv ?
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach.
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci.
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public.
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K.
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu.
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european.
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia.
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".