Tökes acuză Biserica Catolică pentru românizarea ceangăilor

Inainte de al doilea razboi mondial, fratele mamei s-a casatorit cu o ceangaica de langa Bacau. Matusa mea nu a stiut niciodata ungureste, in sat si in familie vorbindu-se romana si germana, pt. mama ei si multi locuitori ai satului erau germani, nu numai ceangai.

Din p.d.v. genetic nu exista unguri in Europa! www.youtube.com/watch?v=4at1c2_pWq0
www.youtube.c om/watch?v=MMJYUktlM-U&feature=related

Se pare ca pastorul Tokes continua politica de „facere” de maghiari in locul celor nascuti, din perioada dualismului. Imediat vom afla ca de fapt ciangăii sunt maghiari şi că denumirea este doar un „termen regional” (ca în cazul secuilor), aşa cum şi românii sunt olteni, moldoveni, ardeleni, etc. Cât de josnici pot fi unii doar pentru a ajunge la ciolan sau a sclipi în vârful căpiţei...

Nu sunt ungur si nu stiu maghiara dar am si eu o intrebare, in van de la romani verzi, daca nu sunt unguri, ce sunt de fapt ceangai ?
Daca: -au nume si prenume unguresti
-Sunt de religie catolica
-sunt pomeniti si de Dimitrie Cantemir in "Descriptio Moldavie" ca "vecini", unguri adusi din Transilvania sa colonizeze regiunile de granita
isi spun ceangai -csengo- cuvant de origine latina o sa zica mari romani?
Si daca ar fi-minoritati de origine maghiara, italiana, suedeza etc in Moldova-ce ar fi?
Voi romani verzi l ati alungat si pe Caragiale in Germania ( nici Tokes de altfel nu sta mai bine cu logica -auzi biserica catolica a romanizat maghiarii-...ha)

cim (05-Iul-2008 22:36)
romani verzi
Nu sunt ungur si nu stiu maghiara dar am si eu o intrebare, in Csáng cu variantele csángani csángódni, elcsángódni, cu înţelesul de „străin” sau „înstrăinat”, a fost folosit iniţial de secui (adică în Transilvania, teritoriu din care făceau parte şi unele comune din actualele judeţe Bacău şi Neamţ – Ghimeş-Făget, Bicazu Ardelean, Poiana Sărată), pentru a-i desemna pe cei care nu erau din secui. Fiind un termen care a apărut în secuime, străinii nu puteau fi decât români, saşi, sau alţi trăitori în secuime sau la marginile teritoriului secuiesc, unii dintre ei aspiranţi la calitatea de secui. Toponimia/toponomastica/arheologia toponimică sunt domenii în care nu te bagi dacă nu te pricepi! Argumentele dumitale nu stau în picioare dacă nu iei în considerare şi faptul că în perioada dualismului, spre exemplu, la Budapesta a fost chiar tipărită o carte referitoare la cum să se ajungă la succes în maghiarizarea numelor de persoane, iar despre confesiune, ce să mai zicem?... Aici poate mai cauţi dumneata câte ceva şi despre EMKE. Nu sunt naţionalist, ştiu bine limba maghiară, şi am dorit să revin doar pentru simpla dumneavoastră informare.

Adrian Nita (06-Iul-2008 00:28)
RE
Csáng cu variantele csángani csángódni, elcsángódni, cu înţelesul de „străin” sau „înstrăinat”, a Exact ce spun si eu, probabil ca asta inseamna in maghiara "straini", si ei isi spun asa in limba lor. Pai inca odata, sa o luam usor cu logica (se face in clasa Xll de liceu),vorbesc maghiara - un dialect-, au nume maghiare, sunt catolici, si de unde au aparut care va sa zica ? pai Dimitrie Cantemir zice: colonizari cu "vecini sau straini" facute de domni moldoveni (care nu au avut nimic de aface cu regatul ungar-erau independenti cumva-mai mult cu Poarta aveau ei probleme) vezi Descriptio Moldavie (trebuie citita toata nu ca la liceu)daca asa zice el asa o fi. Ce are maghiarizarea si Austro Ungaria (dualismul) cu Bacaul care nu a fost niciodata in imperiu? (cam acolo sunt ceangai, in Neamt si Bicazul ardelean nu.. numai ceva unguri rataciti), pai nu sa maghiarizat cu nume sau religie Transilvania, Maramuresul si Bucovina in sute de ani. Ia sa vedem iar cu logica, numele maghiarizate dupa "manual" ar fi nume romanesti cu terminati si scriere maghiara (vezi ceva incercari in Ardeal si scoala ardeleana in opozitie) dar ce te faci cu Balint,Tamas,Boloni si mai ales cu prenumele lor,catolici, uni chiar nu vorbesc decat romaneste, bacauani moldoveni adevarati, razesi de ai lui Stefan, maghiarizati de cine si cand ? probabil ca de Cantemiri.Ce ar fi daca ar accepta si romani verzi ca probabil e vorba de "straini si vecini" ajunsi in Moldova (care a fost cumva independenta cu exceptia probemelor cu Rusia,Polonia si iar Poarta) care au fost treptat romanizati in sute de ani, vorbind o maghiara stricata cu cuvinte romanesti, dar pastrindusi religia si ceva obiceiuri. Si inca odata intreb: ce daca ar fi in Moldova-minoritari de origine maghiara,italiana,suedeza etc eventual romanizati sau nu in timp-ce importanta ar avea? (ca nu e vice versa?)

cim (06-Iul-2008 02:36)
Estraordinar... ptr.Adrian Nita
Exact ce spun si eu, probabil ca asta inseamna in maghiara "straini", si ei Estraordinar.. care vasa zica ceangai isi zic in maghiara "instrainati"... si traiesc in Moldova, nu in Ungaria ?, hmm greu ia sa vedem .. sunt martieni.. LOGIC!!. Exact ca romani dastepti ei isi zic romani si de fapt sunt altceva.

Ceangău şi maghiar nu sunt termeni aflaţi pe acelaşi palier. Nu a spus nimeni că nu sunt maghiari în Moldova, la fel cum nu a spus nimeni că printre ceangăi nu sunt şi maghiari. Mă înnebuneşti cu Cantemir al dumitale. Atunci încă nu exista termenul de ceangău în Moldova. Sigur că în zonă migraţia a fost bidirecţională, în diferite perioade istorice. TOTI ardelenii erau numiţi la exteriorul arcului carpatic ungureni. Asta nu înseamnă însă că oricine poartă numele Ungureanu a fost maghiar, la fel cum nici pe ciobanul unguran din Mioriţa, mă gândesc, că nu l-a rugat nimeni să-şi declare etnia. În acelaşi fel, avem o regiune în România care se numeşte Muntenia, dar care nu se află la munte. Cât priveşte numele maghiarizate, cea mai accesibilă şi, zic eu, echidistantă, lucrare cu care poţi începe este Russu, I., I. (1990), Românii şi secuii, Ediţie îngrijită de Ioan Opriş, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Dumneata ai dreptate în sensul că fiecare este liber să-şi DECLARE etnia (deşi cred că întrebarea finală nu-şi are rostul dat fiind acest fapt), dar nu şi atunci când taxezi orice comentariu drept naţionalism al românilor verzi. Exagerările nu sunt bine venite, dar nici să avem impresia că pentru unii naţionalismul este o virtute, iar pentru alţii, desuet şi retrograd. ...iar de la pastor, un om, se presupune, trecut prin viaţă şi citit, mă aşteptam la corectitudine. Nu cred că românizarea a fost cel mai fericit termen.

cim (06-Iul-2008 09:54)
Cvadratura cercului
Estraordinar.. care vasa zica ceangai isi zic in maghiara "instrainati"... si Logica funcţionează în baza unei teorii şi metoologii, nu după cum îşi dă fiecare cu părerea. E greu să citeşti cu atenţie, nu? ...şi mai uşor de aruncat vorbe. Termenul a apărut în Translivania, acolo unde maghiarii, secuii, se considerau acasă, fiind adus în Moldova numai după 1780. Iar comunităţi de ceangăi nu există numai în Moldova.

E Bine ca suntem de acord. Am si zis:"nici Tokes de altfel nu sta mai bine cu logica -auzi biserica catolica a romanizat maghiarii-...ha" Ebine caexista minoritati mai dau culoare zonelor unde se gasesc, sa i lasam pe ceangai sa si yica cum vor si sa vorbeasca ce limba vor.
Din Ardeal au plecat din pacate sasi si svabi si chiar o comunitate mare de Italieni din zona Retezatului si au ramas sate pustii asta e ,un pic de toleranta nu strica.
Cu bine ,ne mai auzim

Am să fac o introducere: Moldova nu a fost colonizată în antichitate de romani, deci nu a avut iniţial o populaţie romanizată cum au avut celelalte două zone principale ale teritoriului pe care se vorbeşte acum româneşte - Banat-Ardeal şi Oltenia-Muntenia. Moldova a fost colonizată cu X sute de ani în urmă (ULTERIOR apariţiei limbii române !) de vorbitori de română. Dat fiind că ceea ce vorbesc moldovenii acum seamănă foarte bine (ca şi caracteristici...) cu ce se vorbeşte în Ardeal şi nu prea seamănă cu ce se vorbeşte în Muntenia, ne duce clar la gândul că a fost o colonizare dinspre Ardeal către est. Valuri succesive au trecut munţii (migraţii care au avut cauze diverse...) şi au dat ceea ce vedem şi azi. Dat fiind că valurile cele mai târzii le imping "în faţă" pe cele mai timpurii face ca ultimii veniţi să fie cel mai aproape de locul de plecare. Astea sunt fapte studiate, concluzionate şi acceptate de toţi lingviştii serioşi care s-au ocupat de limba română. Ceangăii sunt ultimele valuri de migraţie. Ei sunt, se pare (spun din auzite - mai precis din citite...), de două feluri: de limbă română (cei mai mulţi) şi de limbă maghiară. Cei de limbă maghiară sunt predominant în sate mai apropiate de Ardeal, în timp ce cei de limbă română sunt pe Valea Siretului. Portul popular este cam acelaşi la ambele grupuri, şi seamănă foarte bine cu portul popular al românilor din Harghita şi Covasna. Marele istoric I.I. Russu pe care l-aţi pomenit aici a dat studii foarte documentate şi foarte bine gândite. Lucrări despre problemă au fost scrise şi de Dumitru Martinaş (ceangău de origine). Concluzia lor este că ceangăii sunt români catolicizaţi ce au fost maghiarizaţi în diverse grade în Secuime şi care apoi s-au mutat în Moldova. Cei care sunt cel mai aproape de Ardeal şi care sunt şi cei care vorbesc acasă "ungureşte", fiind cei care au venit cel mai târziu, au stat mai mult sub presiunea limbii maghiare în locurile de origine şi s-au "maghiarizat" complet...
(continuare)

(continuare)
...De aici porneşte cealaltă problemă, pomenită de episcopul Tökes: cei care se consideră unguri, probabil vor să-şi păstreze identitatea "ungurească" (este alegerea lor !), iar cei care se consideră români nu sunt deranjaţi de promovarea limbii române de către biserica catolică. Iar episcopul s-a raportat şi el la problemă, din punctul lui de vedere !