Login Inregistrare ca membru
Sam, 26 Mai 2012, 03:03
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Studenţii plagiatori se cred mai cinstiţi decât colegii lor
Mai bine de o treime dintre studenţii români aflaţi în ultimul an nu se ruşinează că iau referate de pe Internet sau copiază la examen, chiar şi atunci când sunt descoperiţi de colegii sau de profesorii lor.
Au un aer relaxat, de parcă abia au scăpat din examen. În realitate, mai au câteva zeci de minute până să intre la testul-grilă. Se laudă că au făcut rost de întrebările din anii trecuţi, cu tot cu soluţii. „Răspunsurile le-am luat de pe net, de pe un forum. Sunt rezolvate de colegii mai mari. Mergem pe mâna lor“, îmi spune unul dintre boboci. Un coleg de-ai săi a şi introdus soluţiile în memoria mobilului. Cursa tehnologizării nu se termină aici.
Cele mai invidiate sunt handsfree-urile. Cu ele ţi se şopteşte tot ce vrei. De afară. „Sunt nişte căşti magnetice minuscule, iar antena se poartă la piept“, îmi spune unul dintre viitorii experţi în marketing. Nici vetustele „servite“ nu sunt ocolite, aflu când ajung la Politehnică. Sunt în continuare cele mai folosite, îmi confirmă un tânăr de la Automatică şi Calculatoare. După un minut-două îl cheamă colegii. Se grăbesc. Sunt în anul III şi mă privesc bănuitori. „Nu vorbim, că ne distrugem“, aud o voce în timp ce băieţii se fac dispăruţi.
Pe cât de reţinuţi sunt în a-şi mărturisi furtişagurile, pe atât de lipsiţi de complexe sunt când trebuie să-şi salveze pielea. 67% dintre studenţi admit că au copiat la examen şi o cincime dintre ei recunoasc că au plagiat referate sau lucrări de seminar, arată o cercetare de acum trei ani condusă de profesoara Mihaela Miroiu de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.
Pe deasupra, 29% dintre învăţăceii care îşi trag pe sfoară profesorii nu simt nici vinovăţie, nici ruşine chiar şi atunci când sunt daţi în vileag de colegi sau profesori, arată un studiu recent dedicat corelaţiei dintre emoţiile morale şi frauda intelectuală. Coordonatorul cercetării, profesorul Septimiu Chelcea de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, apreciază că ponderea plagiatului e „foarte ridicată“.
„În loc ca în mediul universitar aceste practici moştenite probabil din liceu să fie pedepsite, ele sunt tolerate în primul rând de către studenţi, dar şi de către profesori, ceea ce mi se pare grav“, spune profesorul Chelcea. „Frauda intelectuală a ajuns o practică prea curentă în mediul academic“, acuză şi profesorul ieşean Adrian Neculau, care ţine să aşeze cifrele în contextul lor.
„La noi, falsul este un sport popular, moştenit din vremea comunistă. O lungă perioadă de 3-4 generaţii am trăit într-o lume a raportărilor mincinoase“, explică profesorul Neculau. Însă nici în prezent nu ducem lipsă de modele negative. „Studenţii văd că prin fraudă se câştigă profituri foarte mari. Atunci, de ce n-ar încerca şi ei să fraudeze în spaţiul universitar?“, se întreabă profesorul Lazăr Vlăsceanu, şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti.
Copiatul la examene, de pildă, a devenit un lucru atât de firesc, încât nimeni nu şi-ar mai pune în minte să-şi critice colegii care le-o iau înainte doar prin fraudă. „Se acceptă copiatul, că este ca între prieteni. Şi apoi, fiecare cu norocul lui“, spune o studentă în economie de la o universitate privată. Nu e de mirare că abia un sfert dintre studenţi se ruşinează când colegii lor află că au copiat. Sociologul Gabriel Jderu, lector drd. la Universitatea din Bucureşti, explică toleranţa faţă de plagiatorii fără ruşine: „Când Gabriel Liiceanu a făcut apelul către lichele nici o lichea n-a făcut un pas înapoi, iar noi am acceptat neruşinarea acestora. Aceeaşi toleranţă este prezentă şi printre studenţi. Chiar şi cei ce nu copiază tind să-i accepte pe cei ce fură“.
Mai mult, cel care are curajul să ridice piatra e considerat imediat un „arivist care umblă numai după note mari“, adaugă profesorul Chelcea, conducătorul unui proiect CNCSIS dedicat sentimentelor morale în România postdecembristă.
„Am o colegă care a copiat toţi anii şi are 10 pe linie. Lucrarea de licenţă i-a scris-o cineva contra cost şi nu pare să fie jenată pentru asta. Singura ei grijă era că licenţa nu-i ieşise bine la imprimantă“, povesteşte o studentă aflată în ultimul an la sociologie. Extrem de surprinsă a fost când a intrat la facultate şi a văzut că şi aici se copiază cu acelaşi spor ca în liceu. Dar şi cu mai puţine mustrări de conştiinţă, arată sociologii. În anul I, aproximativ 24% dintre studenţi nu resimt nici vină, nici ruşine, pe când în anul terminal această atitudine creşte la 36%.
„Studenţii vin mai cinstiţi şi ies mai puţin cinstiţi din facultate, unde găsesc un mediu care favorizează plagiatul şi copiatul la examene“, conchide profesorul Chelcea. Un motiv este „atitudinea conciliantă a profesorilor“, punctează Ligia Deca, coordonator al Coaliţiei pentru Universităţi Curate. Aflată în ultimul an de master, ea a observat că atunci când profesorul vede că sunt copiate, fără să fie citate, bucăţi din anumite cărţi, ei „tolerează acest fapt pentru că a devenit un fenomen de masă“. Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Ioan Pânzaru, pune absenţa remuşcărilor studenţilor din ultimul an şi pe seama „dispreţului faţă de instituţia de care se desprind“.
Virusul fraudei a infestat organismul universitar atât de profund, încât nici profesorii nu îi rămân imuni. „Frauda este o cultură care se reproduce. Studenţii care fraudează vor deveni profesori care plagiază, şi tot aşa vor face şi elevii lor“, arată rectorul Ioan Pânzaru. „Studenţii nu fac decât să urmeze modelul pe care-l oferă o seamă de profesori universitari, care, deşi au fost prinşi, au rămas în spaţiul universitar“, întăreşte profesorul Adrian Neculau.
De altfel, potrivit cercetării coordonate de Mihaela Miroiu, 40% dintre universitarii din structurile de conducere nu au habar de existenţa codurilor etice. Sau poate că au auzit de existenţa unor comisii de etică, dar „îşi fac un titlu de onoare în a ignora regulamentele şi codurile, declarându-se abstraşi în alte sfere unde nu contează decât colegii din SUA sau Anglia“, nuanţează rectorul Ioan Pânzaru.
Chiar dacă sunt prinşi cu fiţuici şi referate „copy-paste“ studenţii se consideră mai cinstiţi decât colegii lor care nu fraudează examenele, arată cercetarea coordonată de profesorul Septimiu Chelcea. Pe lângă ruşine şi vinovăţie, onestitatea a fost o altă variabilă luată în vizor de autorii cercetării de psihologie socială. Două grupuri de studenţi, unii care au fost prinşi că plagiaseră lucrări de pe Internet şi alţii care nu au apelat la asemenea procedee, au completat un chestionar în care îşi autoevaluau onestitatea. Rezultatul a fost contrar aşteptărilor: studenţii care plagiaseră s-au considerat mai cinstiţi decât colegii lor. „Cei care au plagiat se consideră mai corecţi pentru că îşi închipuie că şi cei care nu au fost prinşi sunt tot plagiatori, doar că au scăpat nesancţionaţi“, explică profesorul Septimiu Chelcea justificările studenţilor mincinoşi.
De altfel, acelaşi profesor observă că această scuză este comună pe toate palierele sociale. „Da, m-aţi prins trecând pe roşu, dar eu sunt mai cinstit decât cei care fură cu milioanele“, replică cetăţeanul amendat, căruia îi place să creadă că infracţiunea sa este una minoră, care n-are de ce să-i ştirbească din buna imagine de sine. Paradoxul plagiatorilor mai cinstiţi decât ceilalţi vine şi din ceea ce psihosociologii numesc „fenomenul Muhammad Ali“, anume „tendinţa fiecăruia de a se considera mai onest decât ceilalţi, dar nu neapărat mai inteligent decât ei“, arată profesorul Chelcea.
Întrebaţi despre măsurile care pot fi luate pentru a scădea ponderea fraudei, profesorii şi studenţii apasă pe pedala responsabilizării. „Unii profesori îţi citesc mai atent licenţa. La ei nu poţi risca să dai ceva gata-făcut. La mine, la SNSPA, sunt însă şi profesori după care studenţii aleargă doar pentru o semnătură.
Li se spune: «Lasă că e bine. Vino cu ea la susţinere»“, se plânge o studentă de la sociologie. Lipsa feed-backului din partea conducătorilor de lucrări ţine totuşi şi de o cauză obiectivă: numărul prea mare de studenţi. „Un grup educaţional optim şi care oferă control este în jur de 16. Aceştia pot fi monitorizaţi de profesor. El le poate cunoaşte mai bine, psihologic vorbind, tendinţele“, observă Romiţă Iucu, prorectorul Universităţii din Bucureşti. În prezent, instituţia numără o medie de 20 de studenţi pe cadru didactic, cifră egală cu media europeană, dar considerată prea mare de rectorul Pânzaru.
„Cheia pentru scăderea fraudelor intelectuale este transparenţa“, crede Ligia Deca. Este sarcina fiecărui profesor să explice din start ce înseamnă un plagiat şi care sunt criteriile de evaluare. „Sunt studenţi care nici măcar nu-şi dau seama că plagiază şi probabil că nu au fost învăţaţi ce înseamnă paternitatea ideilor. Uneori, ei nu disting între ce constituie bun comun şi ce reprezintă proprietate intelectuală“, a văzut profesorul Chelcea.
Anunţarea în public a faptului că un student a copiat ar duce la creşterea responsabilităţii acestuia. „În acest caz, un student care a luat 4 pentru copiat se duce liniştit acasă, pentru că nu-l ştie nimeni“, arată lectorul univ. Gabriel Jderu. Lectorul universitar recomandă ca notele să fie discutate într-o formă organizată, ceea ce va creşte sensibilitatea morală a studenţilor şi va crea un spaţiu pentru manifestarea emoţiilor.
„Dacă îi explici plagiatorului, cu ceilalţi de faţă, unde a greşit, e foarte probabil ca el să se ruşineze“, explică lectorul univ. Gabriel Jderu. Oricum, şi studenţii trebuie să-şi schimbe mentalitatea. Ei ar trebui să priceapă că ceea ce contează este „să obţii competenţe şi nu pe 10 pe linie prin copiat“, atrage atenţia profesorul Vlăsceanu.
Frauda poate fi redusă şi prin măsuri mai concrete de prevenire, detectare şi pedepsire a infracţiunilor, cu sancţiuni care să meargă până la exmatriculare, crede Ligia Deca. Ea a observat că „multe universităţi au coduri etice în care se spune că e rău să fraudezi, dar nu există un regulament clar cu măsuri punitive şi de corectare a fenomenului“. Septimiu Chelcea şi colaboratorii săi au propus chiar înfiinţarea unui Centru pentru Integritatea Universitară.
„Nu este un organism de poliţie academică, ci unul care s-ar ocupa cu cercetarea sociologică a fenomenului, dar şi cu punerea la punct a unui cod de onestitate, de integritate morală“, precizează profesorul Chelcea. Colegul său, profesorul Adrian Neculau, crede că astfel de instituţii sunt greu de pus în practică. „Iniţiativele de genul «Cu mâinile curate» primesc formal girul autorităţilor, dar se împotmolesc la punerea în practică“, îşi arată pesimismul specialistul ieşean în psihologie socială.
Soft antifraudă
„Anul acesta am cumpărat pentru întreaga universitate programul antiplagiat Turnitin, aşa încât fiecare profesor este liber să-l folosească“, anunţă rectorul Universităţii din Bucureşti, Ioan Pânzaru. Din 2006, continuă acesta, softul a fost implementat la Facultatea de Ştiinţe Politice. „În primul an, 20% dintre studenţi au pierdut licenţa, fiind prinşi că au plagiat, dar după aceea nu au mai fost procente semnificative“. Softul permite controlul întregului text al licenţei (sau referatului) cu ajutorul unui motor de căutare ce marchează corelaţiile de frecvenţă dintre cuvinte. Ulterior sunt marcate în diverse culori pasajele copiate de pe Internet. „Rezultatele necesită şi o interpretare umană, în măsura în care asemănările dintre expresii nu presupun întotdeauna o fraudă intelectuală“, completează rectorul.
De ce fură studenţii?
Întrebaţi de ce copiază la examene şi de ce substituie referatele cu materiale gata făcute, studenţii tind să-şi atribuie responsabilitatea plagiatului în loc să dea vina pe factori independenţi de ei, arată o cercetare realizată în 2005 printre studenţii înscrişi la învăţământul deschis la distanţă. „Majoritatea fac atribuiri interne: spun că au ajuns să copieze pentru că nu au învăţat (36% dintre atribuirile interne), pentru că sunt comozi, lipsiţi de interes ori nu sunt siguri pe ei“, arată autoarea cercetării, asist. univ. drd. Andreea Moldoveanu, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.
Un număr mai mic de studenţi dau vina pe cauze externe. Astfel, studenţii care au copiat invocă lipsa timpului, programa încărcată, accesibilitatea Internetului sau chiar permisivitatea profesorilor (5% dintre atribuirile externe). „E de reţinut că mulţi îşi atribuie responsabilitatea plagiatului şi nu dau vina pe sistemul de învăţământ. Asta înseamnă că lucrurile ar putea fi îndreptate dacă s-ar lucra mai mult la nivelul studentului“, spune Andreea Moldoveanu.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
17 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
EDUCATIE
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".













