Ştirile tv: când tragedia vibrează pe Enya şi Becali pe manele

Hituri de sezon se întrepătrund cu bucăţi simfonice de Bach, manelele cu melodii religioase, toate adunate într-un decor auditiv uimitor, care să asorteze informaţiile ştirilor tv. Cele care fac subiectul mai multor zile - alegerile, de la noi sau de la ei, criza mondială, tragediile, cum a fost cazul recent din Petrila, inundaţiile, războaiele - sunt cobaii unor mixuri de amploare, în care marşurile şi tobele se asezonează în jale, după caz, sau dramatism triumfător.

 

Şefii ştirilor de la televiziunile din România recunosc: muzica aduce rating ştirii, impresionează omul obişnuit, îl ţine în faţa micului ecran. Soundul nu numai că a devenit o modă, dar moda, la rândul ei, a născut monştri. Anumite personaje publice, cele care “fac” o ştire pe zi în România, au propriile lor melodii. Auzi manele şi ştii că e vorba de Becali, canţonetele italiene ţi-l anunţă pe Mutu, iar Băsescu şi ai săi au în spate adevărate simfonii.

 

“Da, sunt personaje în viaţa publică de la noi care au deja «propria» coloană sonoră sau, mai exact, au un portofoliu de melodii din care se alege mai mereu una care se potriveşte cel mai bine cu ştirea respectivă. Este o formula care prinde printre români, indiferent dacă ne place nouă sau nu”, spun, pentru Cotidianul, Nicoleta Gavrilă, Head of News Department, şi Sorin Barbu, redactor-şef la Sport, Prima TV. Potrivit lor, s-a împământenit în România ideea că o ştire despre Becali trebuie ilustrată cu melodii care vorbesc despre bani, mândrie, credinţă. “Nu facem asocieri în funcţie de persoane, ci mai degrabă în funcţie de eveniment. Când am realizat materiale despre parlamentari (dormeau în plen, se jucau la laptop) am folosit sunete specifice: căscat, sforăit, sounduri de la diverse jocuri”, spune Mădălina Ilinca, directorul Departamentului ştiri de la B1.

 

“Nu mergem chiar atât de departe”, spun însă Cristi Marin, producător general, şi Liviana Tane, editor general al ştirilor la Realitatea TV. “Lucrăm tot timpul contracronometru, ne concentrăm să furnizăm informaţii cât mai exacte şi cât mai rapid, şi mai puţin să alegem melodii în funcţie de oamenii celebri care sunt actorii ştirilor la care lucrăm. Ne interesează mai puţin zona de entertainment, care inevitabil ar exista dacă am alege mereu muzică pentru personajele ce construiesc ştirea”, explică cei doi. “Abuzul de muzică în montajul ştirilor poate dăuna, adică se poate ajunge la supraîncărcarea unui eveniment, tocmai din dorinţa de a-l scoate în evidenţă. Muzica ştirilor este până la urmă un foarte bun artificiu de producţie care are rolul de a atrage atenţia telespectatorului”, crede şi Mihaela Antoche, directorul Departamentului de ştiri al Kanal D. Cele care folosesc ambianţa muzicală sunt televiziunile generaliste şi mai puţin cele de nişă, şi aşa se întâmplă şi afară, mai spune şefa ştirilor de la postul turcesc.

 

Tragedia - moartea, inundaţiile, accidentele - este cea mai sensibilă în faţa muzicii de ştiri. Iar cei de la Prima TV recunosc importanţa audienţei şi în cazurile tragice: “La inundaţii s-au folosit fragmente muzicale care transmit emoţie, ceva touching. Care să aducă audienţă dar şi, de ce nu, sprijin pentru sinistraţi”. Şefa ştirilor de la B1 aduce exemple şi mai concrete: “La inundaţii, pasaje din piesele cântăreţei Enya sau ale lui Richard Clayderman, scurte secvenţe de 5-10 secunde. În cazul războiului din Irak s-a mers pe sounduri aparte - de la marşul soldaţilor la sunetul bombelor, al mitralierelor până la muzică simfonică”. Tot războiul, inundaţiile şi evenimentele tragice pot să provoace cele mai mari gafe, dacă nu eşti atent, spun Cristi Marin şi Liviana Tane, de la Realitatea TV: “Fac parte din acele categorii delicate, cu care nu ai voie să te joci, nu ai voie să priveşti relaxat situaţia, pentru că se pot face gafe de proporţii, care vor fi sancţionate de public, dar şi intern, în cadrul redacţiei”. Cu toate acestea, şi reprezentanţii Realităţii recunosc importanţa muzicii în atragerea audienţei: “În cazul unor evenimente deosebite, rolul unor montaje speciale pe muzică chiar asta este: să atragă atenţia unui număr cât mai mare de telespectatori asupra evenimentului respectiv”.

 

Cei care aleg muzica sunt producătorii, la majoritatea televiziunilor, care se consultă, la rândul lor, cu editorii şi reporterii ce au scris ştirea. “În fiecare şedinţă editorială evidenţiem subiectele care merită un montaj special, cu efecte grafice şi muzică”, spune Mihaela Antoche. Câteodată, alegerea dă naştere chiar la momente de dispută, “uneori aprige, în special atunci când avem de ilustrat muzical un material gen pamflet”, după cum povestesc cei de la Prima TV. În acest sens, Realitatea Media are contract cu un furnizor extern de muzică personalizată pentru televiziuni şi radiouri. Postul de ştiri are, de asemenea, şi un inginer de sunet care se ocupă de compunerea unor coloane sonore dedicate.

 

 

“ Se întorc sub pământ pe vecie” a titrat Realitatea TV. “Jalea Jiului” a plusat Antena 1, “Morţii fără lumină”, a scris pe burtieră PRO TV-ul. Recentul accident de la Petrila a arătat încă o dată încercările oamenilor din spatele ştirilor tv, în căutarea unui titlu marcant.

 

În crearea lui, numele cunoscute de filme rimează cu proverbe neaoşe, iar calambururile şi jocurile de cuvinte continuă să se păstreze în preferinţele editorilor, chiar dacă stau acolo de ani buni, deja.

 

"Titlurile vin din toate zonele redacţiei. Prima propunere pleacă de la cel care redactează materialul, dar OK final este la editorul de jurnal. Echipa este însă extrem de deschisă, aşa că sunt materiale care generează tot felul de dezbateri când vine vorba de titluri. De multe ori, titlul devine o problemă mai mare decât ştirea însăşi, aşa că nici o calitate (şi nu mă refer doar la cele profesionale) nu e de prisos în zona asta", recunosc cei de la Realitatea TV. Toată bătaia de cap are şi o miză, explică aceştia: "Titlul este «cârligul» ştirii - este cel care îl «agaţă» pe telespectator şi-l face să dea volumul mai tare”. Pentru că Realitatea TV este staţia de ştiri care funcţionează de multe ori pe MUTE în majoritatea instituţiilor publice din România, “titlurile trebuie să sintetizeze esenţa ştirii - pentru cei care nu pot auzi conţinutul propriu-zis”.

 

“Caractere puţine” - mesaj clar este regula de aur a celor care pun titluri la Prima TV. Ca şi cei de la Kanal D, aceştia recunosc că jocurile de cuvinte sunt la modă în România. Directorul de ştiri de la B1 spune că se foloseşte de acestea destul de des: “Sunt într-adevăr la modă jocurile de cuvinte. Mergem şi pe folosirea proverbelor”. Cei de la Realitatea dau şi un exemplu reprezentativ pentru titlurile televiziunilor autohtone: “Din «OFERTA DE SEZON», am selectat pentru dumneavoastră: Dacă vrei «O VACANŢ~ DE NEUITAT», trebuie să «BAGI ADÂNC MÂNA ÎN BUZUNARE», pentru că agenţiile de turism vând ofertele «CA PÂINEA CALDĂ» şi mai prinzi ceva doar «PE ULTIMA SUTĂ DE METRI». Sigur, pleci în vacanţă doar dacă «APELE DEZLĂNŢUITE» nu ţi-au luat cu ele «AGONISEALA DE-O VIAŢĂ» care «S-A DUS PE APA SÂMBETEI»’’. Colegii lor mai adaugă pe lista foarte-folositelor expresii “Se zbate între viaţă şi moarte’’, “Baie de mulţime”, “Oamenii au luat cu asalt…” (magazinul, casa de pensii, sediul primariei etc.).

 

Până şi semnele de punctuaţie au un rol important în crearea titlului. Sau mai ales lipsa lor. “Evităm semnele de punctuaţie (!?) sau ghilimelele; dacă nu reuşim să evităm utilizarea semnelor de exclamare sau de întrebare… e semn clar că mai avem de lucru la zona de creativitateJ“, explică Cristi Marin, producător general, şi Liviana Tane, editor general al ştirilor la Realitatea TV.

 

 

Muzica şi titlurile ştirilor au aceeaşi sursă de inspiraţie maximă, dar şi de umor involuntar. “Sportul este mai aproape de entertainment şi îţi lasă o «plajă» mai mare pentru a te «juca» cu cuvintele”, explică motivul Sorin Barbu, redactor-şef la Sport, Prima TV, adăugând: “În ziua de astăzi, sportul este vândut ca un reality show live şi în care totul are o valoare specială, de unicat”. Principalele aducătoare de audienţă, meciurile de fotbal, au muzica lor, spune şi şeful ştirilor de la B1: “Se porneşte de la promouri agresive până la mici inserturi muzicale care să anunţe competiţia”.