Home » Arte & Popcult » Steinhardt, cum nu l-a mai văzut tiparul

Steinhardt, cum nu l-a mai văzut tiparul

06 Iul 2008 Alina Purcaru | 0 comentarii | 2628 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Editura Polirom împreună cu Mănăstirea Rohia va publica operele complete ale lui Nicolae Steinhardt, multe dintre ele texte inedite, care nu au văzut lumina tiparului până acum, inclusiv corespondenţa interceptată de Securitate.
 
Scriitorul Nicolae Steinhardt, in Cismigiul de altadata
Scriitorul Nicolae Steinhardt, in Cismigiul de altadata
„Jurnalul fericirii“, „Dăruind vei dobândi“, „În genul… tinerilor“ sunt trei volume cunoscute deja celor care preţuiesc moştenirea spirituală lăsată de Nicolae Steinhardt, dar care urmează să apară într-o reeditare-eveniment la Editura Polirom.

Împreună cu Mănăstirea Rohia, deţinătorul drepturilor pentru publicarea cărţilor monahului, Polirom vrea să recupeze integrala Steinhardt şi o face începând cu cinci cărţi. Celor trei amintite deja li se adaugă teza de doctorat a lui Steinhardt, „Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului. Critica operei lui Léon Duguit“, şi o premieră editorială, „Articole burgheze“, publicistică de tinereţe.

Deşi unele dintre textele de aici au mai apărut în două volume, „Prin alţii spre sine“ şi „Eu însumi şi alţi câţiva“, majoritatea sunt inedite, nefiind publicate decât în presa vremii, a explicat, pentru Cotidianul, cercetătorul George Ardeleanu, cel care s-a îngrijit de o parte dintre cărţile care urmează să apară. Pe lângă textele aflate pentru prima dată în volum, va fi făcută publică o imensă corespondenţă de peste o jumătate de veac, anunţă cercetătorul, inclusiv cea interceptată de Securitate.

Primele cinci volume vor beneficia de o lansare la Baia Mare, pe 30 iulie, cu o zi după data aniversării naşterii scriitorului. Printre cei care s-au ocupat de proiectul reeditării se numără vechiul editor al lui Steinhardt de la Dacia, Virgil Bulat, Ştefan Iloaie, Viorica Nişcov, PS Iustin Hodea Sigheteanul şi Nicolae Mecu.

Ineditul acestui proiect de reeditare care va cuprinde peste 20 de volume este faptul că Steinhardt e readus în discuţie într-o ediţie critică: fiecare volum va avea un tabel cronologic, index, un studiu critic şi va beneficia de îngrijirea unui specialist. Cu excepţia a două titluri, „Jurnalul fericirii“ şi „Dăruind vei dobândi“, toate volumele vor apărea în ordine cronologică.

„În unele cazuri avem şi o postfaţă (de exemplu la «Jurnalul fericirii» avem şi un dosar realizat pe baza documentelor din arhivele CNSAS, privind cele două confiscări ale textului de către Securitate - din 1972 şi 1984 - şi în general dramaticele avataruri ale acestei cărţi în raport cu poliţia politică din România), în altele, avem o Addenda (ca în cazul volumului de debut «În genul... tinerilor», la care am anexat încă trei parodii publicate de Steinhardt în «Revista burgheză», după ce şi-a trimis volumul la tipar)“, a detaliat Ardeleanu.

Cercetătorul a ţinut să sublinieze meritul celorlalte edituri care au publicat cărţile lui Steinhardt în condiţii nu tocmai lejere: „Editorii au făcut eforturi eroice pentru a le publica. Securitatea făcea presiuni enorme pentru interzicerea lor (o ştiu din cele 11 volume ale Dosarului de Urmărire Informativă de la CNSAS), iar cenzura îşi exercita cu zel misiunea de mutilare a textelor“.

Momentul acestei restituiri integrale este însă unul pe cât de necesar, pe atât de firesc, insistă Ardeleanu, precizând: „Acum aş vrea să cred că ne aflăm într-un alt climat, implicit la o altă «vârstă» a receptării şi valorizării lui Steinhardt, iar o ediţie critică nu este decât o confirmare a unei astfel de valorizări“.

„Nădăjduim că în acest fel oferim publicului larg imaginea completă şi complexă a monahului de la Rohia: criticul literar, eseistul, scriitorul, evreul convertit la creştinism ortodox, monahul cărturar, ca un posibil - ba chiar un necesar - model de urmat pentru tineri, oameni de cultură, teologi şi chiar creştini simpli din vremurile de împuţinare a valorilor culturale“.

Aceasta este pledoaria lui PS Iustin Hodea Sigheteanul, preşedintele Fundaţiei „N. Steinhardt“, care urmăreşte să conserve şi să promoveze moştenirea culturală a cărturarului. „În conştiinţa publică rămânea imaginea ultimului Steinhardt, de după convertirea din 15 martie 1960, în celula 18 a închisorii de la Jilava, de după detenţie şi de după intrarea în viaţa monahală, în 1980. Or, exista şi un prim Steinhardt, unul interbelic, extrem de interesant, autor a nu mai puţin de cinci volume publicate în deceniul al patrulea şi a zeci de articole publicate în «Revista burgheză», «Re-vista Fundaţiilor Regale», «Tribuna poporului», «Victoria», «Universul literar» şi din nou «Revista Fundaţiilor Regale». Este un Steinhardt implicat ideologic în sfera liberalismului conservator, iar spiritual şi identitar, în problemele culturii şi civilizaţiei iudaice“, concluzionează Ardeleanu.

Această reeditare a avut un istoric destul de zgomotos. În 2005, Cristian Bădiliţă iniţiase proiectul recuperării integrale a cărţilor lui Steinhardt la Editura Humanitas. Proiectul nu a fost finalizat pentru că Mănăstirea Rohia a revendicat drepturile asupra oricărei ediţii, în baza unei legi care prevede că, în cazul în care un monah nu avut moştenitori, drepturile revin mănăstirii. A urmat un proces pierdut de Editura Humanitas şi, în urmă cu doi ani, Rohia a propus Editurii Polirom proiectul de coeditare.

Nicolae Steinhardt a fost unul dintre intelectualii români care în timpul regimului comunist au suferit grave persecuţii. În 1960 a fost arestat şi implicat în procesul Constantin Noica-Dinu Pillat („lotul intelectualilor legionari“), condamnat la 12 ani de muncă silnică, şapte de degradare civilă şi confiscarea totală a averii. A fost încarcerat la Jilava, împreună cu crema intelectualităţii interbelice, şi tot aici a trecut la ortodoxie, primind botezul de la părintele Mina Dobzeu, cel care l-a creştinat cu apă viermănoasă.

„Jurnalul fericirii“ este cartea bucuriilor spirituale de la care s-a împărtăşit cărturarul pe toată durata detenţiei, în condiţii de o asprime sub-umană. În 1972, Securitatea i-a confiscat cartea şi Steinhardt a rescris-o din memorie. Trei ani mai târziu, Uniunea Scriitorilor îi înapoia originalul, însă „fără acordul organelor de Securitate“. Autorul a devenit monahul de la Rohia pe 16 august 1980, la şapte ani de la prima vizită pe care o făcuse aici însoţit de scriitorul Iordan Chimet. Noica a fost cel care descoperise locul şi i-l recomandase lui Steinhardt, prietenul care nu l-a trădat în faţa interogatorilor de la Jilava.

Fragment inedit din „Articole burgheze“
„Ce legătură există, se întreabă un naiv, între socialism şi o fată cu idei moderne? Manifestul comunist atinge problema feminină însăşi (care nu e totuna cu fata exaltată) în treacăt şi oarecum în silă. Câteva glume, o frază generală, şi Manifestul nu insistă. Dar colaboratorii ziarelor extreme nu l-au citit pe Marx. E adevărat iarăşi că Marx nu frecventa saloane socialo-muzicale şi nu făcea excursii la Buşteni în bandă de studente şi redactori fără prejudecăţi. De aceea dumnealor nici nu sunt marxişti, ci neommmişti sic !Ž (n-are importanţă ce e la mijloc), sunt dincolo de..., vasăzică au depăşit, şi la urma urmei cui nu-i place înseamnă că nu pricepe timpul nostru şi e mărginit.

Redactorii ziarelor şi revistelor de avangardă au nevoie să-şi creeze sau să-şi menţină relaţiile cu grupurile conduse de domnişoare. Le înalţă pe culmile modernismelor din politeţe, din obligaţie, ca mulţumire pentru recepţia de săptămâna trecută.

Acelaşi lucru îl mai fac şi din convingere, adică din prostie, pentru că îşi închipuie că asta se numeşte activitate revoluţionară.
Prin redacţii mai circulă cucoane între două vârste, specialiste în «drama femeii de astăzi». Dna E. Marghita, dna Lucrezzia Karr şi Fulmen scriu zilnic pe aceeaşi temă.

Ziariştii confundă. Pe o singură coloană examinează divorţul şi cer toate expansiunile din lume pentru fete, amestecând laolaltă probleme serioase şi discursuri răsuflate, ridicole. Rezultatul: strică părţii ce ar putea fi discutată“.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI