Home » Home » Features » Soarta lui Darwin în România

Soarta lui Darwin în România

05 Feb 2009 Raluca Ion | 26 comentarii | 3476 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
În 1859, când a apărut prima ediţie a „Originii speciilor”, cele 1.250 de exemplare ale cărţii care i-a făcut pe oameni să se uite după originile lor pe pământ, nu în cer, s-au vândut într-o singură zi. Următoarea s-a epuizat şi ea rapid. În 150 de ani, în România nu au apărut decât două ediţii ale cărţii de căpătâi a lui Darwin, prima abia în 1957.
 
Prima traducere integrala a "Originii speciilor" in limba romana a fost stilizata de poetul Gellu Naum
Prima traducere integrala a "Originii speciilor" in limba romana a fost stilizata de poetul Gellu Naum
Pe 12 februarie se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin, iar pe 24 noiembrie, 150 de ani de la apariţia „Originii speciilor”. Cartea a făcut revoluţie ştiinţifică, dar i-a atras atenţia şi cuiva dornic de revoluţie adevărată: lui Karl Marx, care, cum a citit-o, a şi găsit în ea un tovarăş de nădejde al materialismului dialectic. Darwin nici n-a vrut să audă de o astfel de asociere, spune Dumitru Murariu, directorul Muzeului Antipa: „Marx scrisese «Capitalul» în 1864-1865 şi i-a trimis un exemplar lui Darwin, iar acesta i-a răspuns foarte rece: «Vă felicit, este o lucrare de referinţă, dar mie îmi scapă principiile acestei valoroase lucrări»“.
 
Darwin nu a scăpat însă neconfiscat de urmaşii lui Marx: „A fost acaparat de comunişti, pentru că le susţinea lupta împotriva intervenţiei lui Dumnezeu în crearea vieţii. Apoi mai era şi lupta pentru supravieţuire, asociată luptei de clasă. «Societatea noastră este cea mai bună, cea mai dezvoltată şi ea va supravieţui aşa cum în natură supravieţuieşte cel mai puternic. Exploataţii trebuie să lupte împotriva exploatatorilor şi trebuie să îşi perfecţioneze încontinuu mijloacele»“, arată prof. dr. Lucian Gavrilă, directorul Institutului de Genetică al Universităţii din Bucureşti, cum era înţeles Darwin pe vremea comuniştilor.
 
Deşi în România primele articole despre evoluţionism au început să fie publicate încă din 1862, iar învăţaţii epocii traduceau încă din secolul al XIX-lea fragmente din „Originea speciilor”, prima traducere integrală a acesteia a fost publicată abia în 1957. „Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă” a apărut la Editura Academiei, fiind tradusă din engleză de Ion E. Fuhn, confruntată cu traduceri din rusă, germană şi franceză şi stilizată de poetul Gellu Naum. Din prefaţă afli câte victorii în munca darwinistă a înregistrat România începând din 1945: „Originea şi evoluţia omului” a lui Plisiţchi a apărut în patru ediţii şi 350.000 de exemplare, s-au publicat peste 40 de titluri despre darwinism, s-au ţinut 35.000 de conferinţe pe tema evoluţionismului în întreaga ţară, iar zece diafilme au fost difuzate în şcolile şi căminele culturale de la sate şi oraşe: „An de an, numărul lor creşte. Darwinismul este prezentat în ele de pe poziţii materialist dialectice”, se precizează în prefaţă. O a doua traducere a „Originii speciilor“ a apărut abia în 2007, la Editura Beladi din Craiova.
 
În secolul al XIX-lea, darwinismul era admirat în revista „Contemporanul”, în „Convorbiri literare”, în „Literatură şi ştiinţă”, în conferinţe, lucrări şi articole scrise de Grigore Cobălcescu, Ştefan Sihleanu sau de Gheorghe Bariţiu. Nu toţi îl citiseră însă pe Darwin, unii, precum Vasile Conta, preluându-i ideile de la Spencer şi Haeckel. Duşmanul cel mai mare al lui Darwin rămânea, Biserica, dar cele mai multe minţi plimbate la studii în străinătate rămâneau în secolul al XIX-lea la vorba lui Bariţiu: „Doctrina lui Darwin este într-un progres irezistibil. A o tăinui este imposibil şi periculos”.
 
Teoria care a revoluţionat biologia şi a reuşit să contracareze versiunea oficială în secolul al XIX-lea, aceea a lumii ieşite din mâna lui Dumnezeu, a început cu o călătorie. În 1831, Darwin a fost invitat de căpitanul navei Beagle, Robert Fitzroy, să participe ca naturalist într-o expediţie spre America de Sud. Călătoria a durat 57 de luni. „A mers atât pe coasta atlantică, cât şi pe cea vestică, peruană, a văzut mai multe tipuri de populaţii amerindiene. Atunci i s-au cristalizat ideile privind originea speciilor, pentru că a putut să urmărească o succesiune de transformări ale unor specii în altele. Darwin era botanist, zoolog şi geolog. Pe când se afla în Insulele Galapagos a avut loc un cutremur, iar în acel moment el a văzut cum nivelul coastelor marine se ridică cu aproximativ un metru şi a ajuns la concluzia că şi pământul se modifică, nu doar fiinţele vii. Totodată, el a formulat o teorie privind formarea recifelor de corali. La revenirea în Londra a şi activat foarte mult în Societatea de Geologie, ajungând secretar”, spune Dumitru Murariu.
 
Întors în Marea Britanie, în 1836, Darwin începe să lucreze la „Originea speciilor”, dar nu reuşeşte să-i găsească forma ideală. „Între timp, Alfred Wallace, un alt mare naturalist, cel care a descoperit «linia lui Wallace», bariera naturală care a împiedicat fauna oceanică să treacă pe continentul asiatic şi pe cea asiatică să treacă pe continentul australian, făcuse o călătorie în arhipelagul malaiezian. De acolo i-a trimis lui Darwin în 1856 un raport privind originea speciilor, lupta pentru existenţă şi principiul selecţiei naturale. La îndemnul prietenilor, Darwin prezintă în 1858 ambele teorii la Societatea Lineană din Londra.
 
Acea şedinţă a stârnit numai critici, însă în 1859 Darwin publică prima ediţie din «Originea speciilor», care se epuizează într-o zi. Spre deosebire de acea şedinţă, de data aceasta, el îşi argumentează extrem de bine teoria. Într-un fel mi se pare nedrept că doar Darwin a rămas în istorie pentru teoria selecţiei naturale, când ar trebui să împartă meritele cu Wallace, care a ajuns în paralel la ea”, crede Dumitru Murariu.
 
Începuturile
 
Charles Darwin s-a născut pe 12 februarie 1809, la Shrewsbury, în Anglia. Tatăl său, Robert, era un medic din înalta societate, iar mama sa, Sussanah, fiica fondatorului celei mai mari fabrici de porţelan din Anglia. Încă din şcoala primară începe să colecţioneze scoici, minerale, monede, sigilii. La 10 ani cunoaşte la perfecţie viaţa sălbatică din împrejurimi, colecţionează insecte, e pasionat de ornitologie şi ia parte la experimentele de chimie ale fratelui său mai mare. În 1825 începe, la presiunile tatălui, Facultatea de Medicină, unde e dezgustat de disecţiile pe cadavre. În acea perioadă este însă încântat de orele de chimie, învaţă tehnica împăierii animalelor de la un fost sclav negru, se înscrie într-o societate de ştiinţă. Văzând că medicina nu se prinde de el, tatăl său îl înscrie la Cambridge să înveţe teologia. Darwin îşi trece examenele, dar în cea mai mare parte a timpului se dedică botanicii şi geologiei. După terminarea facultăţii pleacă în călătorie pe nava Beagle.
 
Mai multe despre informaţii despre viaţa şi opera lui Charles Darwin găsiţi pe:
 
 
 
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

26 comentarii

 
1
totoslack 05-Feb-2009 21:11
Un plagiator si doar atat......
Daca v-ati documenta si nu ati mai scrie din amintiri sau vadit pentru dezinformare ati afla ca Darwin nu a preluat decat vechi teorii existente inca din antichitate.

Darwin nu a fost un deschizator de drumuri, ci doar un plagiator ordinar sau, hai sa spunem, un compilator.
Iar a arata ca Darwin nu are nici o legatura Marx arata clar ca nici macar nu i-ati citit opera.

P.S:
Cititi Plotin, sofistii, Laplace etc...
2
MariusDelaepicentru 05-Feb-2009 21:54
Întrebare
Sunt inventariate cam 2 milioane de specii animale. Dacă e să socotim cei 65 milioane de ani de la catastrofa ce a dus printre altele şi la extincţia dinozaurilor, moment în care 95% din speciile de atunci au dispărut, la o socoteală simplă, la fiecare 40 de ani apare o specie nouă (nu contează genul). De la călătoria lui Darwin încoace, e de aşteptat să fi apărut 4-5 specii noi. Dacă pe cele dispărute le ştim, care or fi speciile nou apărute?
3
bistriz 05-Feb-2009 22:14
Esti nedrept totoslack
totoslack (05-Feb-2009 21:11)
Un plagiator si doar atat......
Daca v-ati documenta si nu ati mai scrie din amintiri sau vadit pentru dezinformare
Darwin a lansat o carte si o teorie stiintifice. Sigur ca ideile existau din antichitate. Dar era o suspensie in asteptare. Darwin le-a precipitat intr-o formula utilizabila stiintific (era secolul stiintei). Copernic ce a adus nou? Si, la fel, ce revolutie in gandire. Si in stiinta e valabila o regula din afaceri: nu cel cu idea, ci cel care pune pe picioare afacerea strange profitul. Si ofera produse pietei.
4
bistriz 05-Feb-2009 22:25
Răspuns
MariusDelaepicentru (05-Feb-2009 21:54)
Întrebare
Sunt inventariate cam 2 milioane de specii animale. Dacă e să socotim cei 65
Popii cu merţan. Acum 100 de ani se plimbau cu asinul. Cf. scripturii.
5
www.TLP.ro 05-Feb-2009 23:09
@totoslack
totoslack (05-Feb-2009 21:11)
Un plagiator si doar atat......
Daca v-ati documenta si nu ati mai scrie din amintiri sau vadit pentru dezinformare
Plagiator? Cine anume, punctual, a mai sustinut evolutia speciilor prin selectie naturala inaintea lui?:)

Poate unii au avut idei, insa a pune ideile cap la cap nu = plagiat.

Individul s-a dus si a facut cercetari, ani de zile a studiat organisme. Asta inseamna munca pe cont propriu, nu plagiat.
6
www.TLP.ro 05-Feb-2009 23:13
@Marius de la Epicentru
MariusDelaepicentru (05-Feb-2009 21:54)
Întrebare
Sunt inventariate cam 2 milioane de specii animale. Dacă e să socotim cei 65
Daca tu crezi ca speciile asteapta una dupa alta sa evolueze atunci evident ca nu iti da bine matematica.

Tu ai auzit de cresterea exponentiala?:)

2 * 2 = 4
4 * 2 = 8
..
2^21 = 2097152

Pentru a se ajunge la cifra de 2 milioane e nevoie de crestere exponentiala timp de 21 de generatii.

Asta doar ca sa iti faci o idee cum ca numerele fac si alte chestii decat sa se adune.

Sper ca de aici incolo te vei descurca singur sa iti dai seama cum s-a ajuns la 2000.000 in prezent, in ciuda faptului ca 99% din toate speciile care au existat vreodata au disparut ;)
7
D.T. 06-Feb-2009 03:22
@Marius
MariusDelaepicentru (05-Feb-2009 21:54)
Întrebare
Sunt inventariate cam 2 milioane de specii animale. Dacă e să socotim cei 65
Prezinti o dilema falsa - cine spune ca evolutia este liniara? Cum a remarcat TLP.ro, daca tu te astepti ca speciile sa astepte la coada sa le vina rindul sa evolueze, nu intelegi (sau refuzi sa aprofundezi) principiile de baza ale teoriei evolutiei. In plus, chiar daca prin absurd au aparut cele 4-5 specii noi, cum ai vrea sa le descoperi? 70% din glob e acoperit de apa, in care vietuiesc 80% din toate speciile de pe pamint, iar umanitatea a reusit pina acum sa exploreze cam 5% din oceane. Chiar daca matematica ti-ar fi corecta, probabilitatea de a le descoperi si cataloga este infima.
Insa problema cea mai mare este substratul intrebarii tale - daca evolutia nu creeaza specii noi, atunci sigur altcineva a facut-o, nu? A se slabi. Ori vorbim serios despre concepte stiintifice, ori incepem cu povesti nemuritoare. Combinatia nu functioneaza.

8
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 07:07
Lanţ ramificat? Superb!
www.TLP.ro (05-Feb-2009 23:13)
@Marius de la Epicentru
Daca tu crezi ca speciile asteapta una dupa alta sa evolueze atunci evident ca
Te-ai grăbit. Io am luat creşterea liniară ca fiind cea mai sceptică ipoteză. Adică aia cu rata cea mai mică de apariţie. Dacă tu bagi lanţul ramificat în ecuaţie, cu atît mai evidentă ar trebui să fie apariţia de specii noi în zilele noastre. Corect? Cu alte cuvinte, ar trebui ca, săptămînal, sau măcar lunar, să asistăm la naşterea unei specii noi. Atunci, unde sunt speciile noi? Să înţeleg că Natura nu mai produce pe stoc decît viruşi? Criză mare, monşer!
9
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 07:30
Reacţii de stingere a lanţului
D.T. (06-Feb-2009 03:22)
@Marius
Prezinti o dilema falsa - cine spune ca evolutia este liniara? Cum a remarcat
Mai vrei? Uite, mai e un parametru pe care l-am ignorat voit în prima socoteală. Am considerat că nicio specie apărută între timp nu a dispărut. În termeni de specialitate, se numeşte reacţie în lanţ fără extincţie. Cu alte cuvinte, rata relativă de creştere este egală cu rata absolută de creştere. La cele de mai sus, dacă bagi în ecuaţie speciile dispărute în intervalul -65.000.000 ~ 0, ieste o rată absolută de multiplicare a speciilor şi mai mare.
10
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 08:07
Aud?
Concluzie: Cînd vrei să argumentezi ceva, vezi întîi dacă argumentul sprijină, sau contrazice ceea vrei să susţii. În orice caz, apreciez candoarea. Dacă mai vreţi variabile care să vă contrazică, să-mi spuneţi, că mai am.
11
D.T. 06-Feb-2009 09:09
Auzi?
Marius, ce anume cauzeaza evolutia unei specii? Schimbari dramatice in mediul in care traieste, schimbari la care daca nu se adapteaza, dispare. Poti accepta ca evolutia poate lua si-o pauza, atita timp cit mediul este stabil, sau tot astepti sa apari specii noi in fiecare zi, ca sa se potrivesca aritmetica?
Celelalte intrebari ramin - cum poti tu dovedi ca nu s-a intimplat deja? (Spre edificare:
http://news.nationalgeographic.com/new s/2006/07/060714-evolution.html
A durat 20 de ani), si ce alternativa inteligibila oferi evolutiei naturale? Fiindca la asta se reduce problema. De fiecare data cind este atacat evolutionismul, nu se ofera alternative credibile, ci doar se cauta gauri si verigi lipsa. Daca ai o ipoteza bazata pe observatii, care poate fi testata in conditii controlate, veselie, daca nu, atunci degeaba ne certam pe internet, pentru ca este evident ca vorbim limbi diferite.
Intre timp, pace si prietenie.
12
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 09:50
Missing link :)
Scuzaţi, dar link-ul e buşit... Taci, că l-am reparat. Citit. Ce vrei să spui? Că au apărut specii noi, sau doar că două specii existente deja, au intrat în coliziune? E doar o competiţie între rude iar una dintre ele a căpătat alte obiceiuri. Comportamentul este doar o pojghiţă. Nici măcar în fenotip nu intră. D-apoi în genotip! Aşadar, nu e vorba de o specie nouă, ci de una venetică. Despre "stabilitatea mediului" îţi pot aduce mai tîrziu argumente. Acum dorm niţel, apoi m-apuc de muncă. Mai vorbim. Apreciez fervoarea.
13
D.T. 06-Feb-2009 09:59
Somnul
Marius Delaepicentru (06-Feb-2009 09:50)
Missing link :)
Scuzaţi, dar link-ul e buşit... Taci, că l-am reparat. Citit. Ce vrei să spui?
Citeste cu atentie: nu si-au schimbat comportamentul, ci li s-a schimbat sesizabil o parte a corpului (ciocul). Astept argumente, intre timp somn usor (si rational :)
14
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 10:30
Of! Nu mă laşi să dorm :)
D.T. (06-Feb-2009 09:59)
Somnul
Citeste cu atentie: nu si-au schimbat comportamentul, ci li s-a schimbat sesizabil o parte
S-a schimbat. Şi ce? Aia intră la FENOTIP. Omul însuşi a creeat sute de rase de cîini, care diferă fenotipic. Dacă le pui împreună fac pui. Maidanezi, dar viabili. Rasele nu sunt specii. Apoi, nu numai interfenotipic, dar chiar şi intergenotipic se înmulţesc. Adică, şi liniile genetice, fenotipic foarte asemănătoare, dar cu diferenţe neexprimate în aspect, ci în metabolism, de pildă, se pot împuia. De ce? Pentru că toate combinaţiile sunt INTRAspecifice. Adică, şi dobermanul, şi chihuahua sunt tot din aceeaşi specie, aşa cum, şi gulia, şi varza, şi conopida, deşi arată mult diferit, aparţin aceleaşi specii.


Io vreau să văd o specie nou-nouţă, atît de diferită, încît să nu se mai poată împuia cu specia de origine. Adică, să aibă un material genetic suficient de diferit, încît, chiar de-ar fi posibilă fecundarea, zigotul să fie respins. Abia atunci aş crede necondiţionat în evoluţionism. Poţi obţine INTERspecific progenituri, care la rîndul lor să se reproducă? Nu poţi. Aşadar, cu ocazia asta, am marcat graniţa dintre specii.
15
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 10:46
Evoluţia nu e revoluţie
Evoluţionismul explică corect evoluţia speciilor. Dar face imprudenţa să postuleze că evoluţia stă la baza apariţiei speciilor noi. Postulatul nu a fost nici validat, nici invalidat. Încă n-a demonstrat nimeni REVOLUŢIA vreunei specii. Adică, spus pe limba lui Marx, separarea unei linii genetice atît de tare, încît să devină o specie nouă, de-sine-stătătoare.
16
www.TLP.ro 06-Feb-2009 12:29
@Marius dela epicentru
Tu inca nu ai inteles ce anume inseamna specie noua.
De fapt nu ai inteles ce e aia specie.

Cuvantul \"specie\" reprezinta doar un steguletz pus de oameni pe un continuum, de fapt nu exista niciun punct in care poti spune ca azi ai specia A si maine ai specia B.

Asta e eroarea de rationament numita ESENTIALISM.

Esentialismul este o modalitate a gândirii magice de a interpreta lumea, şi anume credinţa că obiectele din jur au o proprietate supranaturală, fundamentală şi eternă - esenţa.
Să exemplific în geometria euclidiană: triunghiurile, indiferent de formă sau mărime rămân tot triunghiuri.

Dacă în interpretarea naivă a geometriei (clasificarea conceptelor, atenţie, nu a formelor în sine, cum ar fi de exemplu desene de forme) conceptul rămâne încă valabil, el eşuează lamentabil la clasificarea obiectelor din lumea reală.
Să zicem că măgarul are esenţă de măgar, iar calul are esenţă de cal. Catârul ce esenţă are atunci?

Am constatat că această confuzie dintre reprezentant şi reprezentat este unul din motivele cele mai comune pentru care oamenii resping evoluţia.
Zic ei: \"câinii tot câini nasc\".
Da, câinii tot câini nasc, dar dacă te uiţi de unde ai plecat şi unde ai ajuns, după suficient timp constaţi că sunt alt tip de câini şi asta e toată ideea.

Homo sapiens nu-i decât un alt tip de homo habilis, care nu-i decât un alt tip de homo erectus şi tot aşa până la bacterii and beyond!
Evoluţia nu susţine că părinţii vor da vreodată naştere la urmaşi ce se disting de ei prin ceva remarcabil, ci susţine că diferenţele alea aparent banale între părinţi şi copii se vor acumula în timp (unde timp = multe, multe generaţii) datorită selecţiei naturale şi vor deveni din ce în ce mai vizibile.

Uite o soparla care si-a creat un organ nou, dar a ramas tot soparla!
http://scienceblogs.com/pharyngula/2008/ 04/still_just_a_lizard.php

Cauta pe Google \"Observed Speciation\" ca sa vezi exemple de specii noi.
http://www.google.ro/search?q=observed+speci ation
17
www.TLP.ro 06-Feb-2009 12:37
@Ce anume inseamna SPECIE
Marius Delaepicentru (06-Feb-2009 10:46)
Evoluţia nu e revoluţie
Evoluţionismul explică corect evoluţia speciilor. Dar face imprudenţa să postuleze că evoluţia stă la
Specie noua inseamna pur si simplu ca a avut loc suficienta evolutie intre 2 ramuri incat ele sa nu se mai poata reproduce sexuat.

Asta inseamna speciatie.

Tigrul si leul se pot reproduce, desi cu rezultate neviabile.
Calul si magarul se pot reproduce.

Dupa "teoria" ta, asta inseamna ca de fapt calul si magarul sau leul si tigrul nu sunt specii diferite.

Dupa teoria evolutiei, ei au parcurs o distanta genetica suficient de mare incat reproducerea sa fie din ce in ce mai grea.

Tu spui ca vrei ca sa apara o specie de pe azi pe maine prin Evolutie, ceea ce e aiurea. EVOLUTIA NU ITI PROMITE ASA CEVA :). Nici nu a pretins vreodata ca asa functioneaza lucrurile.

Te rog sa nu confunzi neintelegerea ta personala cu teoria evolutiei asa cum este ea formulata in mod real.

Omul, cu experienţa sa limitată de viaţă nu înţelege uşor conceptul timpului geologic şi adeseori eşuează în cuprinderea următoarelor 2 idei importante:
- esenţa e diluată din interior (variabilitatea din interiorul speciei e mult mai mare decât îşi poate da el seama prin observaţii "ochiometrice", vezi: ring species)
- esenţa e diluată din exterior (asemănarea dintre specii e mult mai mare, vezi: hibrizi).

Adica speciatia - separarea a 2 ramuri evolutive incat sa nu se poata reproduce una cu cealalta (de fapt la asta se refera ideea de specie, izolare reproductiva) nu are loc brusc, ci e un proces ce are loc pe masura ce organismele evolueaza.

Matematica iti e tot gresita: nu trebuie sa "apara" nicio specie noua in sensul sa apara ceva ce n-ai mai vazut pana acu,.

Intotdeauna, dar absolut intotdeauna, evolutia va produce organisme similare parintilor lor (asta e baza ereditatii, nu?).

Problema e ca tu vrei sa apara o "noua specie" dar de fapt te referi la o noua "familie" de vietuitoare.
18
www.TLP.ro 06-Feb-2009 12:39
Specii noi
Spui tu:
\"Io vreau să văd o specie nou-nouţă, atît de diferită, încît să nu se mai poată împuia cu specia de origine. \"

Nu trebuie sa fie \"atat de diferita\", si nici nu va fi niciodata \"atat de diferita\". Va fi doar \"suficient de diferita\".
http://www.talkorigins.org/faq s/faq-speciation.html
http://www.talkorigins.org/ faqs/speciation.html
19
D.T. 06-Feb-2009 14:10
Fight, fight!
@TLP: multam fain de ajutor, si palaria usor inclinata in directia matale pentru elocventa si claritate.
@Marius: exemple, doar citeva, dupa buget.
http://news.bbc.co.uk/2/hi/7150627.stm?lsm
http://findarticles.com/p/articles/mi_m1200/is_n 3_v145/ai_14769408
http://www.newscientist.com/ar ticle/dn16530-primitive-whales-gave-birth-on-land. html
Astept in continuare sa ne formulezi ipoteza ta despre cum au reusit sa apara atitea specii, daca evolutia nu o accepti.
20
Marius Delaepicentru 06-Feb-2009 16:34
Back to the USSR
Să lămurim întîi cîteva lucruri.
TLP, ai zis: "Specie noua inseamna pur si simplu ca a avut loc suficienta evolutie intre 2 ramuri incat ele sa nu se mai poata reproduce sexuat." Păi, asta am susţinut şi eu.

Diferenţa e că eu am mers mai departe cu scepticismul şi am accentuat pe neviabil, ca să elimin din discuţie reproducţia interspecifică de fundătură. (Vezi exemplele tale despre hibrizi.) Că tu te-ai agăţat de ea, şi ai încercat să faci pe grozavul, e treaba ta.

Tu zici că evoluţia, mai mult sau mai puţin liniară, e singurul parametru în despicarea speciilor. Eu zic că aşa o fi, dar trebuie să fie şi un punct de inflexiune acolo. Ei, punctul acela îl vreau demonstrat.

Uite, ca să elimin din poveste pipernicia noastră la scară geologică, îţi propun un experiment de comprimare a timpului, cam ca în filmul-comedie "Evolution". Se alege un lot de vietăţi, se împarte în trei şi se creşte în laborator.

Condiţii: Ciclu scurt de reproducţie, variabilitate cît mai mare, se reproduce strict sexuat, recensămînt simplu, permite deosebirea rapidă şi sigură între sexe, are generaţii sincrone. O dată la, să zicem, 12 generaţii, se prelevă un număr de indivizi din fiecare grup, şi se formează alte trei grupuri de încrucişare, după cum urmează: 1-2;2-3;1-3. Se urmăreşte fertilitatea încrucişării timp de trei generaţii. Dacă trei generaţii sunt viabile, se distrug indivizii rezultaţi din încrucişare. Odată satisfăcute condiţiile, experimentul poate fi automatizat 100%. N-ai nevoie decît de doi îngrijitori. Savantul poate fi şi la 15.000 de kilometri distanţă. Datele le prelevă instalaţia. Savantul se uită doar pe ecran. Experimentul se opreşte atunci cînd se atinge punctul critic. Dacă se atinge. :) Presupunem că am obţinut două specii clare dintr-una singură. Abia atunci merită să analizăm morfologia şi încărcătura genetică a fiecărui grup, comparativ cu starea iniţială, ca să ne dăm seama de diferenţele semnificative şi de mecanismul intim al divergenţei.
(va urma)
21
Marius Delaepicentru 07-Feb-2009 15:53
Continuare
Cum ziceam, experimentul e important pentru evidenţierea punctului critic în separarea a două specii. Obiecţiile (justuficate, de altfel) că experimentul ar lua prea mult timp, şi că acurateţea ar putea fi alterată de încrucişările intragrup pot fi înlăturate prin accelerarea procesului. Căi de accelerare nu ştiu, dar mă gîndesc că, hexadecimarea periodică (distrugi 60% din indivizi) aleator, sau după criterii extemporanee (după particularităţi comune apărute/dispărute puţin înainte de hexadecimare) poate grăbi divergenţa. Sau, alegi pentru fiecare grup, cîte un set de substanţe cu potenţial mutagen neletal, dar care să nu influenţeze fertilitatea. O altă cale ar fi să pleci încă de la bun început cu trei grupuri reprezentînd tot atîtea ramuri. Cît despre acurateţe, cu nişte markeri bine aleşi, poţi lua urma oricărei mutaţii survenite. Ce markeri? Păi, voi ştiţi. De la markerii genetici, exprimaţi sau latenţi, pînă la vopseaua de ouă, aveţi o bază uriaşă de elecţie.

Pe scurt, criteriul de similitudine propus nu interzice nici catastrofele, nici mutaţiile induse, nici mutaţiile spontane, fie ele anterioare sau provocate de un anume stress de adaptare.

Spor la treabă!
22
D.T. 08-Feb-2009 13:59
Science. You're doing it wrong
Marius, inca astept cu rabdare sa-mi explici la fel de detaliat cum consideri tu ca au aparut atitea milioane de specii. 99.99999% din biologi si naturalisti considera ca evolutionismul ofera cea mai plauzibila, si verificabila*, explicatie intregului proces. Daca tu refuzi sa admiti evolutia, atunci trebui ca ai alte idei de cum au aparut toate speciile actuale.
CUM?

*Conform metodei stiintifice.
23
Marius Delaepicentru 09-Feb-2009 10:36
Vezi în altă parte
Io nu neg evoluţionismul, fratele meu alb. Ci doar îi trasez limitele în plan moral.
Pentru detalii, vezi aici:
http://vintilescu.blog.cotidianul.ro/2009/0 2/06/darwin-si-romanii/comment-page-2/#comment-179 96
N-ar strica să te uiţi pe tot firul de discuţii. Bineînţeles, dacă crezi că asta nu împiedică dezvoltarea speciei. :)
24
D.T. 09-Feb-2009 14:07
Morala
Citit, lamurit. Din momentul in care introduci morala in stiinta, se rupe firul. Nu vad, de exemplu, cam ce fel de mari dileme morale ar trebui sa-mi prezinte faptul ca apa marii se evapora si dupa ce se condenseaza cade inapoi sub forma de ploaie - sint multumit ca stiu motivul pentru care se intimpla asa, si nu ii atribui fenomenului nici un alt atribut doar ca sa imi satisfac nevoia de magie extraterestra.
Da' ma rog, nu ii pot impiedica pe altii sa cinte paparude si sa cread in Sf. Ilie. Ploaia ne uda in exact acelasi fel, unii au satisfactia de a sti din ce motiv supraomenesc ploua, si in asta gasesc sens si calm, altii se duc acasa si se usuca pe cap cu un prosop.
Ramin la convingerea mea ca meteorogia descrie mai exact fenomenul, dar nu ii pot opri pe credinciosii lui Ilie. Si, atit timp cit dialogul e civilizat, si nu mi se sustine ca fara Ilie nu exista moralitate, sa fim sanatosi cu totii.
Numai bine.
25
Marius Delaepicentru 09-Feb-2009 14:38
Te extinzi prea mult
Dorule, Sarcasmul nu ţine loc de teorie. :) Şi, în general, teoriile nu rezolvă nimic. Ţi-am făcut dincolo demonstraţia cum că eşti, sau nu, conştient, chiar de iei drept unic adevăr evoluţionismul, tot la credinţă ajungi. Pentru că aşa ne-am sofisticat noi, oamenii. Să ne tratăm nevroza existenţială cu credinţă, iar nu cu ştiinţă. Repet, chiar de pui ştiinţa în locul credinţei, ajungi tot la credinţa în ştiinţă, dar tot la o credinţă. Arată-mi tu un sistem moral înafara transcendentalului, fie el şi ateu, şi io sunt dispus să accept acea utopie ca viabilă.

Apropo, ca un fapt divers, însuşi cuvîntul "teorie" înseamnă "contemplarea lui Dumnezeu". :)
26
vasliu 29-Mai-2009 02:55
Speciaţia
Definirea speciilor nu e chiar aşa de uşoară: să spunem că specia A poate să se reproducă cu B (deci A şi B pot fi aceeaşi specie), iar B poate să se reproducă cu C (deci B şi C pot fi aceeaşi specie), dar A să nu se poată reproduce cu C.

Organismele sunt mai flexibile decât am crede: nu există un standard pentru fiecare specie.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
FEATURES