Home » Arte & Popcult » “Sinucigaşul” sau ce are în comun Iosif Vissarionovici Stalin cu Dan Puric

“Sinucigaşul” sau ce are în comun Iosif Vissarionovici Stalin cu Dan Puric

20 Mai 2009 Gabriela Lupu | 0 comentarii | 2119 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
După ce în anii ’90, piesa lui Nikolai Erdman se juca la Teatrul Nottara cu casa închisă, Horaţiu Mălăele interpretând atunci unul dintre cele mai de succes roluri ale sale, a venit rândul unui alt comic de top, Dan Puric, să transpună scenic tragicomica poveste a lui Semion Semionovici Podsekalnikov.
 
Sinucigasul
“Sinucigaşul” va avea premiera sâmbătă, 23 mai, la Teatrul Naţional din Bucureşti în regia lui Felix Alexa. “Dan Puric este singurul actor care putea interpreta, în viziunea mea, această partitură atât de complexă care îmbină perfect tragicul şi umorul tandru”, a declarat pentru cotidianul.ro regizorul Felix Alexa. “Dan Puric este unul dintre puţinii actori care şi-au păstrat la 50 de ani candoarea intactă. Este un rol pe care el îl aştepta de mult, iar publicul va fi surprins plăcut, sperăm noi, să-l vadă într-un spectacol în care calităţile sale fizice de actor de pantomimă sunt dublate de un text impecabil. Noi nu am vrut să facem un spectacol funny, ci unul cât se poate de profund, de aceea cred că numai un actor complet cum este Dănuţ putea face faţă exigenţelor piesei”, a mai spus Felix Alexa.

Piesa a atras la vremea ei atenţia legendarilor regizori ruşi Stanislavski şi Meyerhold, dar, din nefericire, şi pe cea a lui Stalin. La ora la care a fost scrisă piesa, în 1928, în ciuda insistenţelor, nici unul dintre cei doi regizori nu primea aprobare să o pună în scenă. Drept urmare, Stanislavski i-a trimis o scrisoare lui Stalin în care îl compara pe Erdman cu Gogol şi în care descria entuziasmul lui Gorki pentru această piesă. Iată ce a răspuns Stalin: “Dragă Konstantin Sergheevici, n-am o părere prea bun despre “Sinucigaşul”. Tovarăşii mei cei mai apropiaţi consideră această piesă un pic goală de conţinut şi dăunătoare. (...) Cu toate acestea, nu mă opun ca teatrul să facă o experienţă şi să arate produsul muncii sale. Nu este exclus ca teatrul să-şi atingă scopul. Secţiunea cultură-propagandă a Comitetului Central al partidului nostru (tovarăşul Steţki) o să vă ajute în această problemă. Veţi fi supervizat de tovarăşi care se pricep în chestiunile artistice. Eu sunt diletant în acest domeniu. Salutări, I. Stalin.”

În urma acestei aprobări cu dus-întors, a avut loc o singură reprezentaţie în faţa unei delegaţii oficiale conduse de Lazăr Kaganovici, spectacol la care a fost aşteptat şi Stalin. “Tătucul” nu şi-a făcut însă apariţia. După vizionare, repetiţiile au fost întrerupte definitiv, iar Erdman a fost deportat în Siberia. Deşi a revenit la Moscova după cel de-Al Doilea Război Mondial, el nu a mai scris niciodată teatru.


 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT