Home » Editorial » Serbia se scuză, dar nu uită

Serbia se scuză, dar nu uită

31 Mar 2010 Boris Velimirovici | 0 comentarii | 1636 vizualizari
Rating:
9 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
A-ţi asuma vina şi a-ţi cere scuze pentru greşelile altora reprezintă o dovadă de caracter şi demnitate. Prin adoptarea Declaraţiei de condamnare a crimelor de la Srebreniţa, Parlamentul sârb se dezice de indivizii care au comis aceste atrocităţi şi îşi cere scuze familiilor victimelor.
 
Acest gest istoric al poporului sârb trebuie privit însă dincolo de simbolism. Războiul din fosta Iugoslavie nu era unul dus de mari armate de cucerire, ci mai degrabă unul fratricid pornit din nebunia unor lideri totalitari care au mizat pe cartea şovinismului. Slobodan Miloşevici (Serbia), Franjo Tudjman (Croaţia) si Alija Izetbegovici (Bosnia) au aprins fitilul butoiului cu pulbere din Balcani aruncând vecini, rude şi prieteni într-un conflict sângeros care avea să nască monstruozităţi inimaginabile: torturi, violuri, mutilări, execuţii publice ale civililor, mame nevoite să privească masacrarea propriilor copii şi multe altele.

Prin urmare, a-ţi asuma vina unor acţiuni din timpul unui război purtat sub imbold propagandistic şovin, în care oamenii erau aţâţaţi precum fiarele unii împotriva altora din inconştienţa liderilor politici, este o dovadă de curaj.

Adoptând această declaraţie, Serbia îşi asumă riscul unui stigmat nemeritat şi nedrept care ar putea să cadă greu pe umerii generaţiilor viitoare. Cu toate acestea, Serbia nu-şi va uita morţii din timpul războiului şi se aşteaptă ca şi celelalte părţi implicate oficial în acest război să adopte poziţii asemănătoare faţă de atrocităţile comise împotriva populaţiei sârbe din Bosnia şi Croaţia. În acest sens, Parlamentul sârb va pune în discuţie, în perioada imediat următoare, un act care să condamne crimele asupra sârbilor în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.

Declaraţia de condamnare a crimelor de la Srebreniţa nu este una cerută de vreo instituţie internaţională, ci trebuie privită ca o expresie a dorinţei poporului sârb de a-şi asuma trecutul pentru a construi un viitor european comun alături de vecinii săi.

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EDITORIAL