Home » » Schimbarea la faţă a BOR: patriarhul în blugi Daniel

Schimbarea la faţă a BOR: patriarhul în blugi Daniel

28 Mai 2009 Mirela Corlatan, Steluta Voica | 7 comentarii | 23090 vizualizari
Rating:
18 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
La un an şi jumătate de când se află sub păstorirea PF Daniel, BOR este din ce în ce mai vizibilă în spaţiul public. Are Patriarhul o strategie de imagine în spate sau percepţia publică este expresia spiritului autoritar de care îl acuză adversarii? Este BOR mai deschisă în relaţia cu credincioşii şi celelalte culte sau, dimpotrivă, mai conservatoare?
 
Patriarhul Daniel
1988, Elveţia: Dan Ilie Ciobotea, director adjunct la Institutul Ecumenic, cu câteva luni după ce a fost călugărit şi cu 19 de ani înainte de a ajunge Patriarh.
Gardurile Patriarhiei, de prost gust. Din punctul de vedere al unui specialist în publicitate, BOR nu este convingătoare încă şi nu-şi exploatează nici pe departe potenţialul pe care îl are: „Mi-ar plăcea ca BOR-ul să se mişte, să devină o instituţie mai «în vremuri», şi nu «sub» sau «deasupra» lor. Însă nu am senzaţia că asta se întâmplă. Pentru o instituţie care are un logo excelent (crucea), «brand heritage» de 2.000 de ani şi sucursale peste tot în teritoriu, comunicarea locală lasă foarte mult de dorit. Pentru că prin comunicare nu înţeleg campanii mari de outdoor.

Designul e tot comunicare. Or, e suficient să vedeţi cât de urât e gardul pe care tocmai şi-l construiesc în jurul Patriarhiei ca să vedeţi că nu se mai dau doi bani pe cum «arată» BOR-ul. Pe vremuri, Biserica era în avangarda frumosului. Acum e în plutonul urâtului, în aceeaşi notă cu buticarii noştri“, „amendează“ BOR Şerban Alexandrescu, director de creaţie la agenţia de publicitate Headvertising. Acesta consideră că „BOR-ul derapează uneori ridicol în PR - vezi episodul paşapoartelor biometrice - sau chiar eşuează public în «brand behaviour» - vezi afacerea «pădurilor retrocedate»“, ratând campaniile pe care le-ar putea face pe tema „giganticului derapaj moral suferit de România în ultimele două decade“. „Atunci când se va decide să deschidă gura, BOR-ul ar trebui nu să predice de sus, ci să comunice credibil.

Mi se pare amuzant că unele companii de soft folosesc termenul «evanghelişti» când se referă public la angajaţii a căror sarcină e să răspân-dească de la om la om mesajul mărcii, în vreme ce majoritatea preoţilor BOR au devenit nişte funcţionari de stat care pentru noi sunt doar nişte oameni cu barbă îmbrăcaţi în negru care, din când în când, ne stropesc cu un pămătuf de busuioc înmuiat în aghiazmă. Care, când sunt tineri, bat travestiţi şi stand-up comedians care fac bancuri cu Isus. Şi care, după ce mai cresc, sugerează enoriaşilor din parohie cu cine să voteze.

V-o spune un nepot de preot, care ştie din familie că lucrurile astea se pot face şi altfel. Foarte altfel“, conchide publicitarul Şerban Alexandrescu.

Ecumenismul e mai mult o iluzie. Cazul Corneanu. Nici din perspectiva relaţiilor cu celelalte biserici BOR nu pare să fi făcut progrese majore, deşi profilul declarativ de promotor al ecumenismului în România al Patriarhului Daniel ar fi îndreptăţit o asemenea aşteptare. Decisiv în acest sens a fost aşa-zisul incident de acum un an de la Timişoara, când mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului s-a împărtăşit în faţa a mii de oameni în-tr-o biserică greco-catolică, aruncân-du-i în aer pe tradiţionaliştii din BOR. Sfântul Sinod nu i-a aplicat nici o sancţiune acestuia, deşi unii ierarhi au cerut chiar caterisirea lui. Pentru a aplana acuzaţiile a fost nevoit să impună unele restricţii cu privire la contactul cu celelalte culte. „Întâlnirile frăţeşti erau înainte o practică. Parohul dintr-o biserică ortodoxă invita pe parohul dintr-o biserică catolică atunci când se celebra patronul (n.r. - hramul bisericii) şi invers. Era un dialog al dragostei creştine, care de atunci nu mai are aceeaşi intensitate. Acum a rămas doar Săptămâna de Rugăciune Comună din luna ianuarie“, spune preotul Fabian Măruţ, responsabil cu pastoraţia familiilor în Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti.

Pr. prof. Ioan Mitrofan, consilier mitropolitan al Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, are şi o explicaţie pentru care BOR nu s-a deschis atât de mult sub conducerea PF Daniel pe cât îl recomandau experienţa şi deschiderea ecumenică ale acestuia: „În Biserica Catolică, papa are ultimul cuvânt. În cea ortodoxă, patriarhul nu poate lua nici o decizie singur. El trebuie să ţină cont de celelalte opinii. Fireşte, tocmai prin modul cum se raportează la ele îşi poate arăta înţelepciunea. Pe termen lung însă cred că va izbuti o deschidere mai mare, asta însă după ce va aerisi în interior“, apreciază preotul Mitrofan, care crede că relaţia cu greco-catolicii a BOR a rămas la stadiul „una se proclamă, alta se face“.

Mai precis, restituirea bisericilor greco-catolice nu a cunoscut nici un progres, ba, mai mult, la Ungheni, în Mureş, biserica ortodoxă continuă să se înalţe în jurul celei greco-catolice, iar la Săpânţa tocmai a izbucnit un conflict similar între cele două culte. O bilă albă însă tot primesc BOR şi PF Daniel din partea catolicilor: „BOR este mai vizibilă pe plan social. Cel puţin asta se vede în oficiosul Patriarhiei, ziarul «Lumina», posturile de radio şi TV Trinitas“, crede preotul Fabian Măruţ.

Cenzur~ pentru Marriottul ortodoxiei. Academicianul Răzvan Theodorescu, care îşi aduce aminte că la auzul veştii că noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române este Daniel a afirmat: „A câştigat un manager înaintea unui cărturar“, lucrurile sunt limpezi. Noul patriarh a modernizat BOR, ţinând un ochi asupra tuturor lucrurilor şi o mână de fier care nu mai are nevoie de catifea: „Îi place să-şi impună voinţa de om tânăr. Pentru prima dată de când scriu la o publicaţie a Patriarhiei un text de al meu a fost cenzurat, e vorba de cel în care numeam Catedrala Mântuirii Neamului, cu a cărei construire nu sunt de acord, acest «Marriott» al ortodoxiei. Dar apreciez acest lucru, BOR se apără în faţa unui prieten al ortodoxiei ca mine şi ripostează“.

Răzvan Theodorescu vede şi că sub mâna Patriarhului Daniel BOR vrea să-şi recapete toate bunurile artistice răspândite prin muzee şi nu poate fi de acord cu acest lucru, cum nu poate fi de acord nici cu „nebunia con-strucţiei de lăcaşuri, puţin mult prea nu-meroase“, încercând s-o explice prin politica faţă de greco-catolici: „Unde sunt lăcaşuri ale acestora închise se ridică alături lăcaşuri noi ortodoxe“. Da, fără îndoială, Patriarhul Daniel are un cap pentru business, continuă el, a creat Trinitas TV, ceea ce consideră că e remarcabil, căci dă un look BOR care seamănă cu cel catolic şi cel protestant: „Cu Trinitas a luat nişte foarte bune lecţii din lumea catolică şi protestantă, în 2004, pe când Daniel era mitropolitul Moldovei, eram împreună când ne-a primit Papa la Vatican şi Daniel era în elementul său acolo“. Iar în ceea ce priveşte prosperitatea BOR, dacă va creşte sub mâna Patriarhului Daniel, Răzvan Theodorescu nu-şi face griji şi ne recomandă şi nouă să nu ne facem: „BOR e prosperă, a ştiut să fie întotdeauna. Pe curând va avea şi o bancă!“. În privinţa entuziasmului politicienilor, de când patriarh este Daniel, de a dona bani pentru construirea sau renovarea lăcaşurilor de cult sau de a face pe placul feţelor bisericeşti, Răzvan Theodorescu îi face un merit tot Patriarhului: „Prea Fericitul Daniel are carismă şi cultură pentru a spori prestigiul BOR, ceea ce nici un politician nu are, iar BOR a fost întotdeauna influentă când s-au găsit politicieni care să încerce
să-şi impună puterea prin mijloace mai puţin democratice.

Această trăsătură a politicienilor îi merge mănuşă lui Daniel Ciobotea, care le-a sesizat această slăbiciune. BOR şi-a obişnuit politicienii să-i ciugulească din palmă şi orice politician îi va ciuguli din palmă, însă acum România nu trebuie să devină Republica Ortodoxă Română, ca să folosesc această formulă puţin exagerată“.

Ar trebui s~ critice mai mult corupŢia. Într-o instituţie tradiţională cum e Biserica, schimbările nu pot fi decât graduale, afirmă Mihail Neamţu, doctor în teologie, care crede că „până şi cârcotaşii de serviciu“ nu pot nega apariţia unor noi accente în discursul public al BOR sub păstorirea Patriarhului Daniel: „Mă refer la componenta socială a misiunii religioase, existenţa unui trust media care furnizează emisiuni de calitate, înnoirea programelor editoriale ale Patriarhiei, între care merită menţionată noua colecţie PSB (Părinţi şi Scriitori Bisericeşti) care va oferi traduceri din greacă şi latină ale izvoarelor creştine şi altele“. „Se observă o schimbare de retorică, de discurs, însă din punctul meu de vedere, ca istoric, nu s-a produs o schimbare majoră“, este de părere Cristian Vasile, cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, nemulţumit de faptul că Arhiva BOR a rămas tot sub lacăt, la Mănăstirea Antim. „E de notat totuşi că acel contraraport la Raportul Tismăneanu, pe care l-am citit şi a circulat într-un mediu foarte restrâns, «pe surse», nu a fost aprobat de Sinod.

Era total neverosimil, cu un discurs partizan. Biserica ar fi trebuit să-şi asume nu doar colaborarea cu regimul comunist a unor preoţi, care de multe ori s-a făcut sub presiune, ci şi pe preoţii legionari, asupra cărora nu s-a produs nici o coerciţie, ci au avut o opţiune politică liberă“, mai punctează Cristian Vasile, convins că patriarhul va avea de câştigat „dacă se debarasează de un anturaj nefericit“ în care se află. Doi ani sunt insuficienţi pentru a se fi produs mutaţii radicale, crede Mihail Neamţu, şi există câteva restanţe care trezesc nemulţumiri în societatea civilă: „Neasumarea trecutului mai puţin flatant al Bisericii sub dictatură, amânarea canonizării sfinţilor din închisorile comuniste, dialogul cu intelectualii sau, altfel spus, conversaţia teologiei cu ştiinţele umane, mai ales în marginea provocărilor modernităţii etc.

De asemenea, ritmul galopant al secularizării va impune, cred, o regândire a relaţiei Bisericii cu Statul şi mai ales cu factorul politic şi cu agenţii economici“. Ceea ce trebuie să facă BOR, crede Mihail Neamţu, este să fie liberă material şi spiritual de jocurile electorale: „Dependenţa de resursele financiare ale Statului nu va putea fi curmată în absenţa unui laicat creştin activ şi prosper. Mi-aş dori, de exemplu, ca Biserica să critice mai des corupţia, lenea şi hoţia încurajate de birocraţia etatistă din Balcani, încurajând în schimb iniţiativa privată ataşată unei etici capitaliste cu specific ortodox-răsăritean, mă refer aici la un capitalism care caută profitul, dar nu face un idol din el. Sunt însă semne care încurajează optimismul în această direcţie“.

MoŞtenire grea lăsată de Teoctist. Înainte de a vorbi despre schimbările suferite de BOR, profesor dr. Radu Preda de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, vrea să sublinieze „greaua moştenire“ primită de Patriarhul Daniel de la predecesorul său, Teoctist: „Nu e o simplă formulă, utilizată inflaţionar de către politicieni, ci realitatea unei Biserici având în anii de după ’89 în fruntea sa un ierarh care a trebuit să suporte toate şocurile tranziţiei. Indiferent de persoana Patriarhului Teoctist, un om care ştia să fie admirabil amfitrion şi abil diplomat deopotrivă, BOR a trecut sub păstorirea lui printr-una dintre cele mai dificile şi controversate perioade. Acest fapt a lăsat urme nu în ultimul rând în maniera în care s-au luat şi mai ales s-au amânat decizii majore ajunse între timp la scadenţă“.

Radu Preda le trece în revistă: „De la chestiunea colaborării, reale sau presupuse, cu Securitatea la reconfigurarea relaţiilor cu statul actual, de la dialogul cu lumea şi implicarea laicatului în misiunea Bisericii la primenirea învăţământului teologic şi întărirea statutului social, precar, al majorităţii slujitorilor Altarului, de la corupţia ca fenomen endemic, nu în ultimul rând în mediile bisericeşti, la articularea unei teologii sociale, de la impasul ecumenismului pe plan local şi internaţional la noile provocări ale modernităţii întârziate - iată doar câteva teme care au fost sistematic ocolite în anii Patriarhului anterior şi de a căror abordare pozitivă s-au legat speranţele faţă de actualul Întâistătător“. La întrebarea dacă aceste speranţe au fost întemeiate sau onorate, Radu Preda spune că un răspuns nu poate fi decât ambivalent: „Acest lucru este datorat, în opinia mea, unei strategii fundamental improprii: înainte de a rezolva multele şi gravele probleme în interiorul Bisericii, noul Patriarh a mizat pe deschiderea mediatică prin ceea ce oarecum pretenţios este numit «trustul de presă» al Patriarhiei.

Cu alte cuvinte, folosind formula Papei Ioan Paul al II-lea, «a deschis larg ferestrele» unei case aflate însă în plină renovare. Or, imaginea pe care «publicul» a putut să o aibă despre realităţile ecleziale a fost pe măsură. Adică ambivalentă. Efortul logistic, financiar şi uman depus în ultimii doi ani nu s-a bucurat de aprecierea aşteptată şi în bună parte meritată“. Pe lângă toate acestea, continuă Radu Preda, Patriarhia, deja lansată ca actor comunicaţio-nal pe scară largă, a fost confruntată cu o serie de nefericite crize - de la chestiu-nea modificărilor mai mult decât problematice ale noului Statut la cazul penal în care se zbate în prezent arhie-piscopul Tomisului - care au scos la iveală cât de şubredă este, de fapt, comunicarea publică a Bisericii: „În loc să fie prima care să limpezească multele confuzii, parţial întreţinute de mass-media în continuare urechiste în materie eclezială, să dezbată obiectiv şi să informeze corect opinia publică, formată în bună parte din chiar propriii credincioşi, Patriarhia a oscilat periculos între dezminţirea injurioasă - termeni precum «frustrare» şi «tendinţe dictatoriale», puşi evident pe seama preopinenţilor, domină limbajul comunicatelor din Dealul Mitropoliei - şi piruete de limbaj demne de ediţiile adău-gite ale operei caragialeşti, o ultimă mostră este comunicatul legat de de-monstraţiile/marşurile pro şi contra minorităţilor sexuale“. Când nu s-a folosit de aceste metode, încheie Radu Preda, Patriarhia a tăcut pur şi simplu.

Echilibristica preafericitului la marşul gay
În urmă cu câteva zile, BOR a taxat printr-un comunicat de presă „marşul pentru normalitate“ organizat de câteva asociaţii creştine ca replică la marşul comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali), precizând că acestea nu au binecuvântarea Bisericii. Gestul dezaprobării ar fi părut neverosimil în urmă cu doi ani, cînd în fruntea BOR se afla PF Teoctist. Acum, pentru cei acuzaţi că ar urmări de fapt să-şi facă publicitate, comunicatul BOR nu a fost decât un argument în plus pentru liberalismul pe care l-a îmbrăcat Biserica sub conducerea PF Daniel, amintind şi de scandalul paşapoartelor biometrice.

Ce se află însă dincolo de astfel de poziţii publice ale BOR? S-a produs o schimbare în profunzime a mentalităţii la nivelul ierarhiei sau e vorba doar de o strategie mai agresivă de imagine, menită să înlăture de pe frontispiciu eticheta de instituţie conservatoare? Privirea de ansamblu relevă mai degrabă o artă a echilibristicii pe care o practică PF Daniel în raport cu credincioşii. Dovadă este faptul că a criticat ferm, dar fără vehemenţă marşul LGBT de sâmbătă. „Patriarhia Română consideră inoportună orice manifestare publică prin care sunt negate direct sau indirect identitatea, integritatea şi demnitatea familiei creştine tradiţionale şi valorile etice şi morale ale societăţii. Astfel de manifestări, străine de tradiţia bimilenară a poporului român, nu fac altceva decât să creeze tulburare şi confuzie în detrimentul familiei şi al societăţii româneşti actuale“, s-a spus în comunicatul de presă.

O ascensiune fulminantă
Dan-Ilie Ciobotea se naşte pe 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, din judeţul Timiş. Este al treilea copil în familia Stelei şi a lui Alexie, învăţător.
Urmează Liceul „Coriolan Brediceanu“, din Lugoj, şi Facultatea de Teologie de la Sibiu, între 1970 şi 1974, unde a fost coleg cu actualul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu.
Îşi dă doctoratul în teologie sistematică, cu pr. prof. Dumitru Stăniloae, şi îşi continuă studiile la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg şi la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau
Din 1980 predă la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveţia .
La Revoluţie, PF Daniel era protosinghel şi director al Sectorului Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic de la Patriarhie.
În ianuarie 1990 devine preşedintele Grupului de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, grup din care făceau parte, printre alţii, şi Bartolomeu Anania, Constantin Galeriu şi Dumitru Stăniloae, al cărui principal rezultat a fost introducerea religiei în şcoli. Un alt scop, înnoirea ierarhiei BOR, a fost atins prin alegerea, pe 4 martie, ca episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul. Doar trei luni mai târziu, pe 7 iunie 1990, este ales mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Ca mitropolit transformă Iaşiul, unde se află moaştele Sfintei Parascheva, în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi înfiinţează Institutul Trinitas, astăzi trustul de presă al Patriarhiei .
În 2005 intră în conflict cu mişcarea tradiţionalistă din BOR, când îl impune ca mitropolit al Ardealului pe apropiatul său, ÎPS Laurenţiu Streza. Atunci, arhiepiscopul Clujului, ÎPS Bartolomeu, forţează mâna PF Teoctist şi se înfiinţează, peste noapte, o a doua mitropolie în Ardeal, la Cluj
În septembrie 2007, după moartea PF Teoctist, este ales patriarh, contracandidatul său fiind chiar ÎPS Bartolomeu, iar locul de la Iaşi este ocupat în 2008 de ÎPS Teofan.
Ca patriarh pune piatra de temelie a Catedralei Mântuirii Neamului şi se arată îngăduitor faţă de ierarhii a căror colaborare cu Securitatea este dovedită.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

7 comentarii

 
1
Eufrosin_1 29-Mai-2009 00:16
O formula veche
Pune pe unul din oamenii tai in fruntea unei institutii pe care vrei sa o subminezi, apoi da consemnul tuturor acolitilor tai, sa-l laude pentru ce distruge si sa-l critice pentru ce nu poate inca termina.

Pe Daniel l-au dovedit deja faptele sale - timpul va consfinti doar, ca Biserica Ortodoxa Romana are un lup in piele de oaie, pe post de Patriarh.

Atat laudele cat si critica aduse mai sus, suna a fals:
Biserica nu exista pentru a construi garduri frumoase, nici pentru \"good public relations\", nici pentru a-i multumi pe cei care vor sa ne vada etichetati pe noi toti sau pe cei de alte culte,, ci numai si numai, pentru a salva sufletele binecredinciosilor sai.

Capul ei nu este Daniel, ci insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Fie ca Sfanta Lui Inaltare, sa ne aduca bucurie si impliniri duhovnicesti, noua tuturor celor care-L avem in inimile noastre!

Hristos S-a Inaltat!
2
Eufrosin_1 29-Mai-2009 00:16
O formula veche
Pune pe unul din oamenii tai in fruntea unei institutii pe care vrei sa o subminezi, apoi da consemnul tuturor acolitilor tai, sa-l laude pentru ce distruge si sa-l critice pentru ce nu poate inca termina.

Pe Daniel l-au dovedit deja faptele sale - timpul va consfinti doar, ca Biserica Ortodoxa Romana are un lup in piele de oaie, pe post de Patriarh.

Atat laudele cat si critica aduse mai sus, suna a fals:
Biserica nu exista pentru a construi garduri frumoase, nici pentru \"good public relations\", nici pentru a-i multumi pe cei care vor sa ne vada etichetati pe noi toti sau pe cei de alte culte,, ci numai si numai, pentru a salva sufletele binecredinciosilor sai.

Capul ei nu este Daniel, ci insusi Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Fie ca Sfanta Lui Inaltare, sa ne aduca bucurie si impliniri duhovnicesti, noua tuturor celor care-L avem in inimile noastre!

Hristos S-a Inaltat!
3
szorinake 29-Mai-2009 08:54
Bravo, Daniele!
Arata-te la fundul gol sa vada lumea cum este cu biserica si adevarata ei fata, cum arata intr-adevar minciuna si ca religia este o porcarie menita sa jupoaie si sa paranoizeze oamenii.
4
psychem 29-Mai-2009 13:19
Imagine
Mi se pare mie sau se pune problema vinderii imaginii lu` Isus Hristos. Crucea ...un brand de 2000 de ani? PR pentru propovaduirea a aceea ce biserica crestina numeste \'Adevarul\"? Biserica nu are nevoie de PR pur si simplu are nevoie sa reflecte spiritul crestinismului si al Evangjeliei. Cand urmaresc comentariile promovate de un director de publicitate imi imaginez cum ar fi discutat apostolii. \"Ioane eu cred ca cele 40 de zile de post in pustie nu e suficient de mediatizat. Ar trebui sa adaugam nitel mister si imprevizibil. Si vezi cand intra Hristos in ierusalim sa fie multimea frumos orodnata si frunzele alea sa fie proaspete si stropite cu apa. Aaaa si vezi in gradina ghetzimani e obligatoriu ca evenimentu` sa fie noaptea luna sa fie plina, rotunda si mare si apostolii sa nu doarma in paturi ca da naspa la asceza.\" Starea bisericii trebuie dezbatuta eventual de teologi, preoti si credinciosi depotriva dar nicidecum din perspectiva pr-ista sau publicitara ci de una ce tine de credinta. Daca se dicuta din perspectiva publicitara, fie si ins ecolul asta al informatiei, ajungem la odorinzatele de masina vandute la chioscuri \"Fecioara Maria\" cu aroma de portocale oferta cu reducere la pachet cu 2 mucenici cu aroma de vanilie si tabac.
5
BoGD 29-Mai-2009 14:01
ha
szorinake (29-Mai-2009 08:54)
Bravo, Daniele!
Arata-te la fundul gol sa vada lumea cum este cu biserica si adevarata ei @szorinake Cat se poate de corect.

Chiar nu v-ati saturat de iluziile alea? Chiar mai credeti ca sunteti priviti de Big Brother? Mai auziti voci seara? D-aia sunt sanatoriile goale...
6
Nikko_Bogdan 29-Mai-2009 14:52
Ce naiba, ma...
...voi nu vedeti ca ala e Gyuri Pascu? Canta melodia cu morcovul :p

Sportiv, sportiv, nenea patriarhu'...
7
zerg 19-Noi-2009 14:56
Se vede deja o schimbare în BOR
Nu se mai asociază cu tembelii de la Noua Dreaptă şi alţi fascişti, iar Patriarhul Daniel e mai econom cu declaraţiile aiurea.

Însă ce BOR are nevoie e o schimbare a sistemului corupt din interior. Până acum, nu a existat voinţă în cadrul bisericii, aşa că mulţi preoţi au transformat preoţia într-o afacere destul de bănoasă.

Soluţia e simplă: crearea unui sistem intern anti-corupţie şi să-i răspopească pe cei prinşi că cer foloase necuvenite.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
 
CELE MAI