Home » Home » Ancheta » Roşia Montană: speculatorii mondiali adulmecă prada, românii aruncă nada

Roşia Montană: speculatorii mondiali adulmecă prada, românii aruncă nada

09 Feb 2009 Razvan Mihai Vintilescu, Dan Duca, Antoaneta Etves | 6 comentarii | 5185 vizualizari
Rating:
11 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Doi dintre cei mai iuţi oameni de afaceri din SUA, George Soros şi John Paulson, au interese majore în dezvoltarea proiectului minei de aur de la Roşia Montană. Noile autorităţi de la Bucureşti le dau motive de optimism.
 
George Soros - un investitor circumspect cand vine vorba de aurul romanesc
George Soros - un investitor circumspect când vine vorba de aurul românesc. Sursa: Reuters
John Paulson a câştigat, în 2007, trei miliarde de dolari pentru că a fost printre puţinii care au prevăzut prăbuşirea pieţei imobiliare din SUA şi au pariat pe asta. Într-o zi din ianuarie 2008, potrivit ,,Wall Street Journal’’, a luat masa cu un alt mare „rechin financiar” al lumii, George Soros, pentru a discuta despre sofisticatele instrumente financiare folosite de Paulson în obţinerea titlului de cel mai bine plătit broker din lume. Pe cei doi îi mai lega însă ceva: deţineau acţiuni la compania canadiană Gabriel Resources, principalul investitor în proiectul Roşia Montana Gold Corporation din România. Paulson deţinea direct, prin fondul său de investiţii „Paulson&Co”, iar Soros prin firma Newmont Mining, la care este acţionar.

Proiectul Roşia Montană trecea atunci prin momente dificile. În septembrie 2007, ministrul Mediului, Attila Korodi, suspendase pe termen nelimitat procedurile de avizare din punctul de vedere al impactului de mediu. Pe bursa din Toronto, acţiunile Gabriel Resources se prăbuşiseră în câteva zile de la 3,5 la 2,5 dolari canadieni şi ajunseseră în ianuarie 2008 la 1,6 dolari. În lunile ce au urmat, Paulson&Co. şi Newmont Mining au cumpărat masiv acţiuni ieftine Gabriel Resources, ajungând să deţină, fiecare din ele, aproape 20 la sută din capitalul social.

La începutul lunii decembrie 2008, proiectul Roşia Montana a primit o nouă lovitură: Curtea Supremă din România a anulat, definitiv şi irevocabil, descărcările arheologice aprobate de Ministerul Culturii, absolut necesare pentru începerea exploatărilor miniere. Preţul acţiunilor a ajuns la un dolar, moment în care s-a înregistrat o altă masivă cumpărare de acţiuni: 5 milioane de bucăţi, reprezentând în jur de 2 la sută din firmă. Cei avizaţi comentau pe forumul bursei, stockhouse.com: „Cel mai probabil, cumpărătorul este Electrum Holding, care încearcă să se apropie de pragul de 20%”, scrie cineva care semnează „Longlorus - un acţionar”. El se referă la firma care, după Paulson&Co. şi Newmont Mining, deţine locul trei ca importanţă în Gabriel Resources, cu 14 la sută: Electrum Strategic Holding, fondată de Thomas Kaplan, un fost partener de afaceri al familiei Soros. Kaplan şi Soros colaboraseră în firma de minerit Apex Silver, deţinătoarea unor exploatări importante de argint în Bolivia. Fraţii George şi Paul Soros aveau la un moment dat 30% din acţiuni, dar, după ce aceştia şi-au redus semnificativ aportul, au rămas în relaţii cordiale cu Kaplan: Paul Soros a fost membru în Consiliul de Administraţie de la Apex până în ianuarie 2008.

Pe 22 decembrie 2008, acţiunile Gabriel Resources îşi revin miraculos. În acea zi sunt cotate la 1,13 dolari şi de atunci tot cresc, ajungând în momentul de faţă la 2,8 dolari. 22 decembrie 2008 a fost ziua în care a depus jurământul noul guvern al României. Avizaţii comentează din nou: „Noul guvern din România este o coaliţie dintre democrat-liberali şi social democraţi, iar Gabriel se aşteaptă să beneficieze de o revizuire transparentă şi corectă a procedurilor de deschidere a minei”, spune pe forumul bursei acelaşi „Longlorus - un acţionar”.

În România, noul guvern pare să confirme aşteptările acţionarilor. Un scenariu de relansare a controversatului proiect Roşia Montană, devoalat recent de o sursă anonimă, a început să fie pus în practică prin numirea ca secretar de stat la Ministerul Culturii a unui anume Vasile Timiş.

Cu două săptămâni în urmă, Cotidianul a intrat în posesia unei sesizări anonime, formulată de un salariat al Muzeului Naţional de Istorie a României, ce descria un posibil scenariu prin care proiectul Roşia Montană ar putea obţine avizele şi descărcările arheologice necesare începerii lucrărilor de exploatare a aurului în Apuseni.

Primul pas din acest scenariu era numirea unui anume Vasile Timiş, originar din Borşa - Maramureş, ca secretar de stat pentru patrimoniu la Ministerul Culturii. Pe 3 februarie, pe postul de secretar de stat responsabil cu patrimoniul, la Ministerul Culturii a fost numit pedelistul Vasile Timiş, un preot din Borşa-Maramureş, care a candidat pentru PDL la ultimele alegeri, s-a clasat pe primul loc în colegiu, dar în Parlament a ajuns cel plasat pe locul al treilea. A doua zi, pe 4 februarie, acţiunile Gabriel Resources s-au tranzacţionat pentru 3 dolari, ele revenind în jurul valorii de 2,8 în zilele următoare.

Contactat de Cotidianul, Vasile Timiş spune că pentru moment nu îşi exprimă clar poziţia în privinţa lucrărilor miniere din Apuseni. Mult mai fermi sunt însă „şefii” săi de partid. „Roşia Montană trebuie să funcţioneze, sigur, cu toate condiţiile de mediu obligatorii. Eu voi susţine poziţia asta şi în interiorul partidului, şi în Parlament”, a declarat pentru Cotidianul liderul grupului deputaţilor PDL, Mircea Toader, membru al Comisiei de industrie din Cameră. De aceeaşi părere cu Toader este şi colegul său de partid şi de comisie, vicepreşedintele PDL Cristian Boureanu. „Cred că trebuie să valorificăm acest zăcământ respectând condiţiile de mediu ale secolului”, a declarat acesta.

Potrivit scenariului anonim, în poziţii-cheie din traseul de avizare a proiectului ar urma să fie numite persoane favorabile deschiderii minei. Actualul director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Paul Damian, ar urma să ajungă director general, poziţie din care ar urma să promoveze la şefia secţiei de arheologie preventivă o altă persoană apropiată companiei RMGC, în prezent angajată la muzeu: Corina Borş, care înainte de a lucra la MNIR a colaborat cu RMGC prin intermediul firmei sale, Archaeo-Terra. Corina Borş a dezminţit scenariul: „Doar dacă cei de la RMGC ar lua de la început săpăturile şi eu m-aş ocupa direct de acele săpături aş putea să am un rol în toată povestea. Nu am discutat cu nimeni despre nici o promovare. Din 2006 nu am mai lucrat pentru Roşia Montană Gold Corporation”.

Paul Damian, actualul director adjunct al MNIR, este arheologul care a coordonat un vast program de cercetare la Roşia Montană, realizat sub egida Ministerului Culturii, dar finanţat de RMGC. Numele lui apare însă şi în sentinţa judecătorească prin care este anulat certificatul de descărcare arheologică obţinut de RMGC de la Ministerul Culturii. Iniţial, decărcarea arheologică trebuia să se bazeze pe un raport de specialitate, întocmit de o echipă multinaţională de arheologi, condusă de dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse. Instanţa a constatat însă că raportul întocmit de Beatrice Cauuet era vag, constatativ şi nu propunea ca anumite zone să fie descărcate de sarcină arheologic, însă la acesta au fost alipite concluziile şi interpretările lui Paul Damian, favorabile descărcării arheologice. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care judecătorii au anulat certificatul de descărcare arheologică.

Paul Damian ne-a declarat că nu doreşte să devină director general al Muzeului de Istorie. „Ştiu scenariul pe care l-aţi primit. Nu e nimic adevărat acolo. Dacă aş fi dorit să fac ceva pentru RMGC, puteam să o fac şi ca director adjunct. Nu am discutat niciodată aşa ceva”, spune Damian. Informaţia primită de Cotidianul arată că după ce Borş şi Damian ar ajunge pe noile funcţii, ei ar urma să întocmească actele necesare descărcării arheologice, care ar fi apoi aprobate de ministrul Culturii, Theodor Paleologu, la propunerea noului secretar de stat, Vasile Timiş.

Întrebat dacă are vreo atitudine faţă de proiectul Roşia Montană, Theodor Paleologu a declarat: „Punctul meu de vedere, strict personal, este că nu cred că profitul trebuie să treacă înainte de orice, peste orice. Sunt şi alte valori care trebuie prezervate. Este vorba şi de mediu, şi de tehnologia utilizată în exploatarea minereurilor”.

Procesul de autorizare din punctul de vedere al impactului asupra mediului înconjurător de la Roşia Montană a fost suspendat pe termen nelimitat în 2007 de către ministrul Mediului de atunci, Attila Korodi. RMGC a dat în judecată atât ministerul, cât şi pe Korodi însuşi. Pe 26 ianuarie, actualul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, s-a întâlnit cu ambasadorul Canadei în România, iar rezultatul discuţiei a fost redeschiderea dosarului Roşia Montană. „M-am întâlnit cu ambasadorul Canadei la Bucureşti, Marta Moszczenska, care a cerut explicaţii despre proiectul minier. I-am cerut câteva săptămâni ca să văd ce trebuie făcut”, a declarat Nemirschi pentru Cotidianul.

O ultimă problemă subliniată de informaţia anonimă este că, în privinţa proiectului RMGC, Uniunea Europeană nu va protesta sub nici o formă, deoarece la o conferinţă organizată de Comisia Europeană în decembrie 2008, la Paris, delegaţia Muzeului de Istorie a susţinut că au fost analizate toate aspectele definitorii ale sitului arheologic de la Roşia Montană, iar RMGC şi-a îndeplinit sarcinile asumate. Din delegaţie au făcut parte atât Corina Borş, cât şi Paul Damian.

Pro şi contra cianuri
O altă piedică în derularea proiectului minier de la Roşia Montană este existenţa în Parlament a unui proiect de lege iniţiat în legislatura trecută de senatorii Kovacs Eckstein Peter (UDMR) şi Gheorghe Funar (PRM), care prevedea interzicerea folosirii cianurilor pentru exploatarea zăcămintelor de minerit de aur şi argint, ceea ce ar fi făcut practic imposibilă exploatarea zăcământului de aur de la Roşia Montană. Iniţiativa fusese respinsă de Senat, Camera urmând să aibă decizia finală. „Proiectul s-a blocat la Comisia pentru industrie a Camerei pentru că pesediştii şi pedeliştii au pledat împotrivă”, ne-a declarat fostul senator Kovacs Eckstein Peter. Cum în actuala legislatură PDL şi PSD formează o majoritate confortabilă, şansele ca cianurile să fie interzise în exploatarea zăcămintelor miniere sunt aproape nule.

Citeşte şi: 

Scrisoarea lui Soros catre compania la care e actionar si care detine 20% din Gabriel Resources

Sentinta din 2007 in cazul descarcarii arheologice de la Rosia Montana, ramasa definitiva in 2008 

 
Un reportaj Euronews despre Roşia Montană
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

6 comentarii

 
1
Cata 10-Feb-2009 09:07
serios????
vai ce noutate...

pai cine i-o fi adus la putere impreuna pe pdl si psd, nu interesele straine????
e mai usor sa-ti faci de cap cu o larga majoritate...

dar se stie ca pdl, istoric vorbind, este de acord cu exploatarea de la rosia montana!

chir dam tot totul?????

sa vedeti acum ce de profesionisti se vor inghesui sa ne convinga de utilitatea acestei exploatari....
2
Ion Pribeagu 10-Feb-2009 09:08
dar în Parlament a ajuns cel plasat pe l
"dar în Parlament a ajuns cel plasat pe locul al treilea." Ce uninominal este acesta ???
3
treveris 10-Feb-2009 10:20
romani vs. maghiari
deci pana la urma cine-si iubeste tara mai mult, romanii,( din parlament desigur) care ar vinde orice (vezi Rosia Montana), pentru un leu in plus in buzunar, sau ungurii (care se opun proiectului minier)?
4
aretia 10-Feb-2009 10:48
cum mama
naibii toti speculatorii sunt evrei? si cum mama naibii de reusesc?
poate pentru ca suntem intr-adevar mamaligari, fara sira spinarii....
5
Texi104 10-Feb-2009 15:15
Lasati scenariile din Romania...
...privitoare la Rosia Montana... sunt ametelile unor oameni care cred ca slujesc interese nationale privitoare la patrimoniu si ecologie si de fapt sunt simple instrumente de manipulare a opiniei publice si, in ultima instanta, de manipulare a pretului actiunilor Gabriel pe bursa canadiana.
Credeti ca marii investitori (inclusiv Soros) dau vreun leu pe interesele noastre nationale? In loc sa analizam la rece astfel de proiecte, ne lasam manipulati de tot felul de activisti exaltati, care, bietii de ei, sunt pioni pe tabla marilor miscari de capital.
Apropo, Electrum a achizitionat pe 2 ianuarie 2009, 42% din NovaGold pentru 60 mil dolari. Probabil ca nu se vor opri la cat au nici in cazul Gabriel... Asa ca sa mai scriem niste articole, si sa mai pornim cateva procese impotriva Rosia Montana Gold Corporation, ca Electrum sa cumpere mai ieftin...
6
indycit 14-Feb-2009 18:00
Intrebari la care nu ati raspuns
Partea cu pretul actiunilor e interesanta - dar credeti ca bursele alea reactioneaza la schimbarile de guvern din Romania? Credeti ca brokerii de pe Wall Street citesc ziarul vostru?

Trebuia sa fiti mai atenti la ce zice cetateanul ala de la Ministerul Culturii sau de unde e. Am o intrebare - el v-a cautat cu documentele sau voi l-ati gasit?...

Deocamdata am ceva pentru voi. Soros recunoaste ca s-a intalnit cu reprezentantii Rosia Montana, desi ONG-ul lui din Romania, apropiat al PNL prin Renate Weber, urla sa se desecretizeze contractul.

http://www.moneyline.ro/articol_285 94/reactia_lui_george_soros_cu_privire_la_implicar ea_sa_in_compania_gabriel_resources_si_in_proiectu l_rosia_montana.html
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ANCHETA
 
CELE MAI