Home » Arte & Popcult » Roşia Montană se discută la Paris. MCC absentează

Roşia Montană se discută la Paris. MCC absentează

09 Dec 2008 Andra Matzal | 0 comentarii | 1089 vizualizari
Rating:
16 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Controversatul proiect a fost pus din nou în discuţie, de această dată în cadrul unui seminar în premieră, organizat de Consiliul Europei la Paris, pe teme legate de arheologie şi managementul patrimoniului.
 
Rosia Montana
Pe ultima sută de metri a Franţei în postura de preşedinte al Uniunii Europene, la Paris a avut loc marţi o conferinţă inedită: pentru prima oară, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a discutat, în prezenţa unui reprezentant UNESCO, chestiuni legate de arheologie şi de gestionare a problemelor care privesc patrimoniul. Dincolo de liniile generale ale discuţiei, legate de teoria strategiilor prin care statul ar trebui să urmărească în egală măsură conservarea patrimoniului şi componenta economică, conferinţa derulată la Assemblé Nationale a avut şi o secţiune rezervată studiilor de caz. În cadrul acesteia a fost prezentat proiectul Roşia Montană, alături de alte câteva exemple de cercetări arheologice cu final mai mult sau mai puţin fericit din Turcia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Turcia şi Rusia.

Aflate în acest moment în stand-by, cercetările arheologice de la Roşia Montană, începute în 2000 în formula Programului Naţional de Cercetare "Alburnus Maior", finanţat de Roşia Montana Gold Corporation (RMGC), compania care intenţionează să continue activităţile miniere în cel mai bogat zăcământ aurifer al Europei, au fost prezentate în cadrul conferinţei atât de membri ai echipei de cercetători, cât şi de reprezentanţi ai firmei dezvoltatoare. Contestat de ONG-uri şi sistat în urma unui proces, pe motivul documentaţiei incomplete - conform reprezentanţilor RMGC, pentru lipsa unui certificat de urbanism -, proiectul iniţiat la Roşia Montană a fost susţinut doar de către o parte implicată, respectiv de cercetători ai Muzeului Naţional de Istorie al României, care au coordonat demersurile arheologice, şi de reprezentanţi ai companiei, nici un reprezentant al Ministerului Culturii şi Cultelor nefiind prezent la conferinţă.

Deşi figura pe lista invitaţilor, Mircea Angelescu, director general pe probleme de patrimoniu cultural în cadrul MCC, a trimis doar o poziţie scrisă, dar din care nu reiese nici ce măsuri urmează să fie luate, nici cum se poziţionează Ministerul Culturii faţă de acest subiect care, de câţiva ani, continuă să rămână fierbinte. "Urmează să fie găsită o soluţie care să ia în calcul punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate - ONG-uri, investitori, autorităţi locale, autorităţi guvernamentale. Suntem siguri că Guvernul Romaniei va găsi cele mai bune soluţii pentru a găsi un echilibru real între protecţia patrimoniului cultural naţional şi dezvoltarea economică a zonei", se arată în documentul trimis de Mircea Angelescu.

În afară de Mihaela Simion şi Corina Borş, de la Muzeul Naţional de Istorie al României, cauza Roşia Montană a mai fost susţinută şi de Beatrice Cauuet, de la Universitatea din Toulouse, una dintre cele mai active dintre cele 70 de instituţii participante la proiectul de cercetare “Alburnus Maior”. După părerea lui Cauuet, luarea unor măsuri imediate la situl arheologic din România este extrem de importantă, dat fiind că încetarea lucrărilor în regiune a dus la deteriorarea treptată a obiectelor de patrimoniu din această zonă.

Adrian Gligor, directorul de dezvoltare sustenabilă al RMGC, a prezentat atât strategiile pe care compania pe care o reprezintă le propune în legătură cu revitalizarea culturală şi socială a zonei - crearea unui muzeu al mineritului, restaurarea unor părţi ale sitului, conservarea unor elemente in situ, crearea unui circuit turistic asistat, construirea unor comunităţi noi ş.a.m.d. -, cât şi câteva dintre punctele atinse înainte ca orice fel de activitate sub umbrela RMGC să fie suspendată.

Drept soluţie pentru problemele legate de legislaţia deficitară pe care România o are pe probleme legate de patrimoniu şi pentru decalajul care, în opinia Corinei Borş de la MNIR, provine din implementarea unor legi occidentale într-o ţară fost comunistă, Friedrich Lüth, directorul Comisiei Romano-Germanice, a propus dialogul între sectoarele implicate. "Legea nu este proastă, problema care trebuie rezolvată este schimbarea tradiţiei dialogului, de la cel dictat de sistemul socialist închis la unul deschis, între toate sectoarele implicate", a spus Lüth. Printre invitaţii conferinţei s-au mai numărat Jean-Paul Jacob, preşedinte al Institut National de Recherches Archéologiques Préventives din Franţa, Nick Shepherd, de la Departamentul de arheologie al Universităţii Oxford, Michel Clément, directorul Departamentului de arhitectură şi patrimoniu din cadrul Ministerului francez al Culturii, şi Mechtild Rosser, din partea UNESCO.

Iar dacă Jean-Paul Jacob a arătat prin câteva exemple că mai există şi arheologie reuşită, atâta vreme cât se găsesc formulele de finanţare potrivite, se realizează o bună comunicare publică şi se conciliază interesele financiare cu cele legate de conservarea patrimoniului naţional, cazurile expuse de reprezentanţii ruşi sau turci au demonstrat, la fel ca Roşia Montană, că arheologia şi economia reuşesc cu greu să facă casă bună împreună. Deşi toţi cei de faţă au fost de acord că arheologia nu o duce foarte bine în nici o ţară a Uniunii Europene, Nick Shepherd a susţinut cu optimism că această ştiinţă face în acest moment mai mult decât a făcut vreodată.

După părerea cercetătorului britanic, factorii-cheie pentru ca un stat să poată duce la bun sfârşit proiecte legate de patrimoniu sunt existenţa unui sistem clar, la nivel naţional, o colaborare deschisă între părţile implicate, pentru reducerea riscurilor, o putere de decizie echilibrată şi o serie de reglementări adecvate. Deşi multe dintre faptele puse în discuţie au arătat că de multe ori interesele dezvoltatorilor diferă de cele din zona de patrimoniu, tendinţa generală a fost aceea de a reduce din tensiunea dintre cele două şi de a găsi cele mai bune formule pentru ca aceste două componente să devină complementare.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI