Home » Editorial » Editorialisti » România sub ocupaţie Ţara lui Pagubă Vodă (II)

România sub ocupaţie
Ţara lui Pagubă Vodă (II)

19 Noi 2009 Dorel Şandor | 0 comentarii | 1550 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
România va avea sigur preşedinte după 6 decembrie. Se bate apa în piuă din greu. Unii chiar vor vota. Ceea ce rămâne nesigur ţine de o “agendă a lucrurilor lipsă”. O rea litate tot mai sumară, împachetată în ziare. Trecută cu vederea. Orbiţi de spectacolul sclipicios al lumii politice şi de scandalurile mondene. Asurziţi de manele şi de trăncăneala politicianistă. Hă, hă, hăă...
 
 
 
 
 
 
7. Oraşe în agonie. Ambiţia ceauşistă din anii ’70 de a făuri în fiecare judeţ patru-cinci oraşe surogat a lăsat urme greu de şters. O fabrică de te miri ce, câteva blocuri minimaliste, un complex alimentar pentru distribuţia raţiilor şi o casă de cultură numai bună pentru Cenaclul Flacăra. Acum părăsite în paranteza istorică a tranziţiei. Ar mai fi vreo sută. Câteva au primit ceva investiţii mărunte sau lohn. Iar populaţia?! Ţărănime delocalizată în spaţii pseudourbane. Numai bună pentru a alimenta piaţa gri a muncii din Italia, Spania, piaţa sexului pe unde se apucă şi desigur infracţionalitatea transfrontalieră. Bine izolate de o infrastructură precară, de indiferenţă, inutile şi invizibile. Nici un pericol de ocupaţie! Fără ocupaţie, cu ochii pe geam. Un miting electoral, o caravană?! Măcar ceva autobuze... pentru figuranţi în capitala de judeţ... Nimic, trec şi alegerile astea.
 
8. Vulnerabilitatea sanitară. Sănătatea nu este valoare în România. Poate cea mai sigură, constantă, substanţială regresie din ultimele decenii. Neputinţă asumată şi acceptată la nivelul masei şi al elitei. Pentru administraţie oricum nu contează. Cândva ne mândream cu şcoli medicale româneşti, acum cel mult cu români de succes în străinătate. Spitale în ruină, medicamente pe datorie, bolnavi cronici în grupuri compacte, ignorate, abandonaţi în largul bolii. Tehnologie bine conservată pentru colecţii de muzeu. Medici, câţi mai sunt, frustraţi, dezbinaţi, dispreţuiţi. Terapeuţi, mai rar. Nesiguranţa în caz de boală a devenit o formă tipică a îmbolnăvirii, miniştrii cauzează grav sănătăţii!
 
9. Renunţarea la agricultură. Evident, românii mănâncă mai bine decât pe vremea împuşcatului. Nici nu era greu. Ce e greu, aproape imposibil, este să facă agricultură. Mitul pământului de aur se spulberă sub ochii noştri. Importăm alimente şi exportăm ambalaje. Incapacitatea românilor de a pune în valoare potenţialul agricol al ţării este de departe şi de aproape cea mai gravă “împlinire” a noului capitalism dâmboviţean. Distrugere de irigaţii, defrişări masive de păduri, subproducţii “record” la hectar.
Orizontul supravieţuirii copleşeşte cultura pământului. Cea mai gravă formă de incultură la români şi cea mai fermă declaraţie de dependenţă, identificată cu limitarea la supravieţuire. Indolenţă, ignoranţă, izolare. Sunt popoare care trăiesc în deşert şi exportă fructe.
 
10. Codrul, fratele vitreg. Înstrăinarea de natură a locuitorilor României contrariază puternic imaginea folclorică despre sine a românilor. “Piciorul de plai” e în ghips sau în moloz, “gura de rai” cam pute. Cultura PET-ului a cuprins luncile, poienile invadate de arta grătarului. Defrişările masive, ilegale, sălbatice sunt imaginea vie (?) a înţelegerii ritmului natural, a proprietăţii private şi a statului degeaba în aplicarea legii. Delta Dunării - caz tipic de omor. De la asuprirea sturionului la ghiolbanizarea locativă. Oare ce jefuitor străin ar putea întrece prin cinism, indiferenţă şi nesătulă înfulecare?
Ne plângem de secetă, inundaţii, ierni grele. O săptămână, două...
 
11. Absenţi în mediul extern. Regional, comunitar, global, peste Prut, peste Tisa... România a devenit o insulă uitată de lume. Sprâncene ridicate şi un moment de tăcere. Cam asta e figura tipică a celor mai diferiţi lideri europeni, la Bruxelles, peste Ocean. Am avut acces la aceste moace. Oameni serioşi de altfel. Apoi sunt spaţii de joc strategic pe teme-cheie. Auzim din ziare. Ale performanţei sau ale luptei pentru supravieţuire. Auzim la radio. Şeful statului, miniştri, europarlamentari, oficiali, neoficiali, clerici, acoperiţi şi pe faţă, simpli figuranţi în poze de protocol. Când
 ne-a fost dat ultima oară să vedem un oficial român având ceva de spus, semnificativ, ascultat şi urmat, în legătură cu teme sensibile, strategice despre lume, regiune şi România?! Haraşo, see you tomorrow... Ce influenţă?! Nici măcar prezenţă!...
 
12. Evitarea prezentului. Dependenţi de trecutul comunist până în măduva oaselor şi evadând în surogatele consumerismului. Reverie, angoasă, incertitudine, imitaţie, manelism, mondenităţi de mahala, orbiţi de sclipici şi surzi. Toate acestea se substituie permanent recunoaşterii aproapelui, familiei, comunităţii. Evenimentele acaparate de politicianismul gregar. Modele dubioase ţinute în atenţia publică prin scandal, dezvăluiri, denigrare. Faptul de viaţă este permanent amânat, anulat, dirijat către cele câteva zeci de “teme-parazit”, bune pentru rating, tiraj, făraşul istoriei. Gunoaie ambalate cu ştaif. O viaţă furată, risipită.
Prezentul, momentul potrivit, momentul de răspântie, punctul critic, termenul finalizării. Toate irosite prin compromisuri, jocuri de culise, amânări, şabloane obosite, năclăite în istoria recentă. Ambiţia bate intenţia, aroganţa îmbrânceşte angajarea.
Zâmbim până la rânjet la ideea că cineva ar pune pasiune în ceea ce face, clipă de clipă. Fixaţi în trecut şi fascinaţi de viituri temporale vagi, consumate deja pentru alte neamuri, suntem nişte putori ale prezentului.
Prezentul lipseşte cu desăvârşire din temporalitatea lumii româneşti la început de mileniu. Aşa-zisa actualitate, o cloacă a vieţii publice, înfoiată de scandaluri, instabilitate, amânări, regresii. Toate fugile de prezent sunt cărările bătătorite ale lumii noastre. Fugim de prezent la braţ cu Satana. Vedete de doi bani, lideri buieci, şmecheri de clasă.
Prezentul e pentru cei vii, iubitori de viaţă în armonie cu realitatea. Cam atât. Fără nici o legătură cu personajele implicate în cursa la prezidenţiale din 2009.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EDITORIALISTI