România se apropie de derapaj

Pentru trimestrele doi şi trei, Guvernul ia în calcul scăderi drastice ale economiei, de 8,9%, respectiv 9,1%, pentru ca România să încheie anul cu o scădere economică de 7%, arată un document intern al PSD, confirmat de membri ai Guvernului. „După şocul rezultatelor negative din trimestrul 1 faţă de ipoteza pe care s-a construit bugetul, o scădere a PIB de 6,2% faţă de 4%, pentru trimestrul 2 şi trimestrul 3, Guvernul ia în calcul scăderi mai drastice, de 8,9%, respectiv 9,1%. Corecţia presupusă în trimestrul al patrulea, când scăderea PIB va fi de 4,9%, ar conduce la scădere pe întregul an 2009 de 7%, adică cu 3% mai mult peste ceea ce s-a prevăzut în buget”, arată documentul. Diferenţa mare dintre scăderile din trimestrele doi şi trei şi trimestrul patru se datorează efectului de bază, în sensul că, în ultimul trimestru al anului trecut, economia scădea cu 3,4%, după ce, în toate celelalte luni din 2008, dinamica a fost puternic pozitivă.

 

Cifrele din documentul PSD au fost confirmate de mai mulţi membri ai Guvernului care au ţinut să nu fie însă citaţi. Astfel, sursele guvernamentale spun că într-adevăr la nivel de Guvern se vorbeşte despre un asemenea scenariu. Ba mai mult, o contracţie a economiei de 7% ar putea fi chiar uşor optimistă. „E greu de spus acum cât va scădea economia. Se poate duce şi sub 7%. Cine îşi imagina că de la plus 7% într-un an te duci anul următor la -7%? Deocamdată este un scenariu. Cifrele acestea sunt folosite încă în interiorul Guvernului”, a declarat o sursă guvernamentală pentru Cotidianul.

 

Surse apropiate biroului FMI din Bucureşti au confirmat că la evaluarea Fondului ce va avea loc în luna august cadrul macroeconomic al României ar putea fi revizuit. „Fondul nu are încă cifre oficiale de la Guvern. Este însă posibil ca FMI să revizuiască datele macro ale României, pentru că în primul trimestru creşterea economică a fost mai slabă decât s-a aşteptat”, spune sursa. De asemenea, în cazul în care datele privind dinamica economiei României se confirmă, Fondul va revizui şi deficitul bugetar, fixat în acord la 4,6% din PIB.

„O creştere economică negativă de o asemenea anvergură are clar impact asupra veniturilor bugetare. Veniturile statului sunt dependente de creşterea economică, la fel cum şi PIB-ul este dependent de cheltuielile publice. Acum scade activitatea în economie, deci scad şi veniturile din impozitul pe profit.

 

Ca urmare reducerii activităţii creşte şomajul, deci scad veniturile din impozitul pe venit. Sigur, dacă economia scade cu două procente peste ce era prognozat, nu este nevoie neapărat de o revizuire a deficitului. În schimb, la variaţii mari se fac revizuiri. Este foarte probabil ca şi deficitul bugetar convenit în acord să se revizuiască. În alte ţări care au acord s-a întâmplat asta deja”, au explicat sursele. La începutul lunii august, o delegaţie a Fondului va veni la Bucureşti pentru a evalua felul în care termenii acordului sunt respectaţi de Guvern. În principal este vorba de menţinerea deficitului bugetar într-o limită de 4,6% din PIB. În prima jumătate a acestui an, deficitul bugetar a urcat la 2,7% din PIB, la 14,42 miliarde de lei, potrivit ministrului Finanţelor, Gheorghe Pogea. Acordul cu Fondul prevede că Guvernul trebuia să se plaseze cu diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare sub limita de 14,508 miliarde de lei, lucru pe care l-a şi făcut. Sigur, sub rezerva că datele prezentate de ministrul Finanţelor sunt doar provizorii şi astfel cifrele finale la primul semestru ar putea arăta altfel.

 

 

Dacă scăderea economiei nu se opreşte la 7%, România ar putea înregistra cea mai mare cădere din 1992 încoace. La doi ani după revoluţie, PIB-ul real al României scădea cu 8,8%, după ce în 1991 scăzuse cu nu mai puţin de 12,9%. Contrar aşteptărilor, aceste puternice contracţii ale economiei nu s-au produs exclusiv pe urma liberalizării pieţei. Recesiunea începuse de mai mulţi ani. În 1989, economia scădea cu 5,8%, iar în 1990 PIB-ul mai pierdea 5,6%. Scăderea de 7% estimată azi de Guvern se apropie cel mai mult de cea din 1998, când economia s-a redus cu 7,3%. În fapt, înainte de trendul susţinut ascendent din anii 2000, economia românească a crescut într-un singur an mai vizibil, în 1995, când avansa cu nu mai puţin de 7,1%. Anul următor avansa cu numai 3,9% pentru ca în 1997 să scadă cu 6,6%.