România dă startul în revoluţia fizicii şi a medicinei în lume. Laserul anticancer, lângă Bucureşti

Proiectul ELI vizează obţinerea unor fascicule laser cu intensităţi de peste o mie de ori mai mari decât valorile disponibile în prezent. Acesta poate oferi în timpi extrem de scurţi (Atto secunde, adică miliardin de miliardin pe secundă) o putere echivalentă de peste 10.000 de ori mai mare decât puterea produsă de toate facilităţile planetei producătoare. „Astfel va deveni posibilă explorarea unor zone inaccesibile până acum, precum interacţia laser cu materia la energii unde legile relativiste ar putea să nu mai fie suficiente, investigaţii ale dinamicii electronilor în atomi, molecule, plasme şi solide, mergând până la crearea de perechi particule-antiparticule în vid“, a anunţat Marius Enăchescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

 

Producerea unui astfel de laser a reprezentat, după cum susţine vicepreşedintele ANCS, „a doua revoluţie în medicină, marcată de laser, după folosirea ca bisturiu în chirurgie“, iar puterea laserilor obţinuţi va fi de ordinul petawaţilor sau chiar hexawaţilor. Astfel, României îi revine construirea pe campusul ştiinţific de la Platforma Măgurele a unei infrastructuri paneuropene, un adevărat complex de laseri de mare putere şi acceleratori de particule care să se întindă pe aproape două hectare. „Vor fi posibile aplicaţii cu mare impact ştiinţific, economic şi social de la realizarea totală, de la realizarea de acceleratori de particule de dimensiuni reduse şi parametri comparabili cu cei ai marilor acceleratori existenţi, terapie anticancer, medicamente şi până la reducerea timpilor de viaţă a deşeurilor radioactive de la milioane de ani, cât sunt necesare în prezent, până la câteva zeci de minute“, explică vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare, care precizează că „România va fi pusă pe harta facilităţilor europene. Vor veni cercetători din toată lumea. Va avea consecinţe importante de imagine, dar şi pentru industria românească“.

 

Directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ de la Măgurele, Nicolae Zamfir, a ţinut să precizeze că nu se va putea vorbi despre tratarea de deşeuri radioactive în anul 2015 sau despre tratarea cancerului în patru ani, ci mult mai târziu, „poate chiar 20 de ani“. „Când iese un lucru ştii unde dai, dar nu ştii unde crapă“, a afirmat Zamfir. Republica Cehă se va ocupa de realizarea de fascicule de laser de mare intensitate (surse de radiaţii noi), iar Ungariei îi revine fizica atto secundelor. Pe parcursul anului 2010, proiectul ELI va obţine toate aprobările, inclusiv cele legate de fondurile structurale, României revenindu-i aproximativ 280 de milioane de euro din totalul de 500 milioane de euro cât se estimează că ar însuma costurile. În cadrul infrastructurii construite vor lucra aproximativ 300-400 de cercetători români, iar construcţia va începe în anul 2011.

 

În ziua de 1 octombrie 2009 a avut loc la Praga Reuniunea Comitetului de Coordonare a Proiectului ELI, cu această ocazie cele trei ţări candidate la construirea proiectului, România, Republica Cehă şi Ungaria, primind mandatul de a găzdui, de a dezvolta şi de a construi fiecare structurile componente care le revin pentru realizarea până în anul 2015 a structurii ELI integrate. La proiect vor participa cercetători din Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Cehia, Ungaria, Portugalia, Lituania, România. Cu statut de observatori vor fi cercetători din SUA, Japonia şi o serie de ţări africane.