Rezerva de la FMI a coborât dobânda Finanţelor. Încrederea investitorilor în România, la pământ

„Cauza este legată de faptul că a crescut percepţia de risc faţă de România”, ne-a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. „Investitorii au vrut dobânzi mai mari având în vedere situaţia politică actuală din ţară”, a declarat, pentru agenţia de ştiri Bloomberg, şi economistul Neil Shearing de la firma Capital Economics. Starea de incertitudine privind situaţia politică din România a fost agravată de declaraţia liderului PSD, Mircea Geoană, care a declarat că partidul său va susţine moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, iniţiată de PNL.

 

Potrivit Bloomberg, la săparea încrederii investitorilor în România a contribuit şi declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, legată de faptul că România nu poate ieşi singură din criză, ci numai după ce marile pieţe vestice reuşesc să se redreseze. Şeful statului a estimat că România va reveni pe creştere în partea a doua a anului viitor, mai târziu decât prognoza Guvernul. „Nici Guvernul, nici eu şi nici BNR nu ne-am propus să scoatem ţara din criză, pentru că nu se poate. Este o criză globală, iar România este dependentă de ce se întâmplă la nivel global şi pe piaţa europeană”, a declarat Traian Băsescu. Cu alte cuvinte, şeful statului a transmis mesajul că noi trebuie doar să aşteptăm aici, cu mâinile în sân, trecerea crizei, fără a face mare lucru pentru a ne îmbunătăţi situaţia, spun analiştii. Ministerul Finanţelor a scos luni la licitaţie certificate de trezorerie cu scadenţă la şase luni, cu o dobândă de 10,3%, însă investitorii nu au fost interesaţi, dorind dobânzi mai mari.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât în aceste momente România are nevoie de bani ca de aer. Iar eşecul licitaţiei dă un semnal grav: România şi-a pierdut din credibilitate în ochii investitorilor. Ionuţ Dumitru crede însă că Finanţele se află încă într-o poziţie confortabilă, pentru că au banii de la FMI. Altfel, eşecul ar fi putut fi unul cu efecte negative, ţinând cont de nevoia de finanţare a României.

Eşecul României de a vinde certificatele este un vot de neîncredere dat ţării. De obicei, titlurile de stat sunt considerate instrumente financiare foarte sigure, iar în momente de criză sunt un plasament foarte căutat. Analistul economic Ilie Şerbănescu se bucură însă că România nu a vândut titlurile. „Mi se pare firesc că investitorii nu au vrut să cumpere. Anul acesta de lăbărţare politică şi electorală va fi plătit scump. E bine că statul nu s-a mai împrumutat. Dacă nu mai sunt bani de salarii şi pensii, atunci Guvernul să le reducă, nu să dea banii de la FMI pe acestea sau să se împrumute prin emisiuni de titluri”, spune Şerbănescu.
 

 

 

În licitaţia din 7 septembrie, anul curent, România a refuzat toate ofertele investitorilor pentru titluri cu maturitate de 12 luni, deoarece aceştia cereau şi atunci dobânzi mai ridicate, pe fondul incertitudinilor legate de evoluţia economică şi politică. „Finanţele au refuzat în septembrie ofertele din cauza costurilor ridicate ale finanţării prin titluri. Mai mult, era aşteptată intrarea tranşei a doua de la FMI în conturile de la Finanţe, astfel, necesitatea de finanţare nu mai era atât de mare şi presiunea pe Ministerul de Finanţe nu era atât de puternică. La fel s-a întâmplat şi luni. Având banii de la Fond, statul şi-a permis să refuze ofertele. Dacă nu ar fi existat aceşti bani, statul ar fi fost nevoit să accepte ofertele chiar şi la costurile ridicate cerute de investitori, pentru a-şi finanţa deficitele”, ne-a declarat un analist din cadrul Credit Europe Bank. Potrivit acestuia, la începutul anului, când statul avea nevoie urgentă de bani, a acceptat şi dobânzi de peste 11% la titlurile emise.

 

Pe de altă parte, tot luni, Turcia, stat care nu se bucură de garanţiile pe care le conferă apartenenţa la o entitate precum Uniunea Europeană, a avut cerere pentru titluri de stat în valoare de 50 de miliarde de dolari la o ofertă în valoare de numai 6,4 miliarde de dolari.

 

România speră să strângă în acest an între 500 de milioane şi 1,5 miliarde de euro din vânzarea de titluri pe piaţa internaţională. Iar dacă situaţia politică a României se deteriorează, şi celelalte licitaţii cu titluri rămase s-ar putea solda cu eşecuri.

 

Pe 8 octombrie va fi organizată o licitaţie pentru obligaţiuni de stat cu scadenţă la cinci ani, de 950 de milioane de lei, iar pe 12 octombrie, o licitaţie pentru certificate de trezorerie în valoare de 1,1 miliarde de lei, cu maturitate la şase luni. Apoi, pe 19 octombrie, vor fi scoase la vânzare certificate de trezorerie cu discount, scadente la un an, în valoare de un miliard de lei, iar pe 22 octombrie - obligaţiuni cu scadenţă la trei ani, în valoare de 950 de milioane de lei. Ultima licitaţie este programată pe 26 octombrie, pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitate la un an, de un miliard de lei.

 

 

FMI ar putea cere României, în urma primei evaluări de anul viitor, implementarea unor măsuri dure de reformă, având în vedere că există riscuri sporite ca ţintele asumate de autorităţi pentru finalul lui 2009 să nu poată fi îndeplinite, arată un raport al băncii ING. „Vedem riscuri importante asociate obiectivelor asumate pentru finalul acestui an, care vor fi probabil evaluate de FMI în februarie 2010, în a patra vizită a misiunii Fondului. Credem că FMI ar putea cere Guvernului, după a patra vizită, să implementeze măsuri dure, având în vedere că dezechilibrele se vor adânci“, se arată în raport.

 

Totodată, ţinta de 7,3% din PIB pentru deficitul bugetar, la finalul acestui an, impune Guvernului limitarea dezechilibrului public în ultimul trimestru din 2009 la o creştere cu mai puţin de 2% din PIB, deşi nu au fost luate măsuri în acest sens. „Având în vedere recesiunea economică şi controlul mai slab al Guvernului în condiţiile actuale, trebuie să subliniem că prognoza noastră de 7,7% din PIB pare optimistă şi evoluţia istorică ar duce la o variantă mai realistă pentru deficitul bugetar în 2009 de 8,5-9% din PIB“, arată ING.

Referitor la evoluţiile de pe piaţa valutară, ING estimează că fluxul net rezultat din intervenţiile BNR a fost de circa 1,1 miliarde de euro în septembrie. „Aceasta este una dintre cele mai mari sume utilizate lunar pentru susţinerea leului şi ne confirmă părerea că BNR a intensificat intervenţiile pe piaţa valutară spre finalul lunii“, apreciază analiştii de la ING.