Home » Arte & Popcult » “Reconstrucţia dreptei”, mănuşa aruncată politicienilor de stânga

Bookfest 2009

“Reconstrucţia dreptei”, mănuşa aruncată politicienilor de stânga

21 Iun 2009 Andra Matzal | 0 comentarii | 1056 vizualizari
Rating:
13 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Volumul-manifest prin care Valeriu Stoica şi Dragoş Paul Aligică investighează tradiţiile liberale, aplicându-le totodată la România acestui moment, a provocat la standul Editurii Humanitas, unde a fost lansat duminică dimineaţă, discuţii despre sănătatea ideologiei de centru-dreapta în spaţiul autohton, dar şi despre corigenţa centrului-stânga în ceea ce priveşte articularea unui discurs coerent.
 
După părerea lui Cristian Preda, invitat, alături de Vladimir Tismăneanu şi de Ioan Stanomir, la standul a cărui gazdă a fost Gabriel Liiceanu, volumul proaspăt publicat de Humanitas este un pariu intelectual foarte tare prin recuperarea tradiţiilor liberalismului clasic şi racordarea acestor elemente la contextul politic naţional, conectat la rândul său la circuitele politicii europene. “Este prima carte care tratează sistematic politica României, fără ca aceasta să mai fie exterioară cadrului european”, s-a pronunţat Preda, pentru care apariţia acestui volum marchează depăşirea paradigmei de construcţie a dreptei de după ’89. În viziunea sa, după revoluţie, tradiţiile de dreapta au fost, dominant, construite fie din nostalgie, fie prin mimetism, ambele direcţii generând, în opinia sa, kitschul şi perpetua stare de improvizaţie din politica românească.

Pentru Vladimir Tismăneanu, care a semnat prefaţa cărţii scrise de Stoica şi de Aligică, acest “demers de arheologie a politicii româneşti”, într-un context general nuanţat, este cu atât mai mult un moment de cumpănă nu doar pentru evoluţia mecanismului ideologic, ci şi pentru educaţia politică a societăţii civile, cu atât mai mult cu cât asistăm, după părerea sa, la colapsul moral al stângii. “În sfârşit, suntem luaţi în serios. Dacă înainte vorbeam doar noi pentru noi, am început să vorbim noi pentru ei,” a spus Tismăneanu, precizând că modelul de centru-dreapta pe care îl construiesc cei apropiaţi Institutului de Studii Populare nu este unul înţepenit, îmbâcsit şi nici în uniformă, cu atât mai puţin din aceeaşi familie a extremismului de dreapta din România interbelică.

Trecând de la triada care ar trebui să garanteze integritatea unui demers politic - amintire, adevăr, asumare -, Tismăneanu i-a provocat, in absentia, pe reprezentanţii stângii: “Aştept ca Geoană, Cristian Diaconescu sau Ion Iliescu să spună măcar o dată «Regretăm!» că în februarie ’48 Partidul Comunist i-a înghiţit pe social-democraţi, pe cei care nu s-au lăsat înghiţiţi trimiţându-i în lagăre. Aştept să-i aud spunând: «Suntem stânga democrată europeană a secolului XXI!»“.

Pentru Gabriel Liiceanu, amfitrionul lansării derulate duminică la Bookfest, “Reconstrucţia dreptei” este un pasionant roman de idei, interpretabil în grila desprinsă dintr-o scenă celebră din “Fraţii Karamazov”. Invocând întâlnirea dintre Isus şi Marele Inchizitor, în care acesta din urmă îi spune lui Christos că oamenii şi-au dat libertatea pe care o primiseră, prin sacrificiul mântuitorului, în schimbul pâinii pământului, Liiceanu a fost de părere că liberalismul este varianta decăzută - în doctrină politică şi economică - a darului ceresc: libertatea. “Vreţi o societate care să pună libertatea în prim-plan, cu riscurile implicite, sau o societate în care să fiţi luaţi în primire, contra unei bucăţi de pâine?”, a lansat Liiceanu provocarea. Pentru autorul “Apelului către lichele”, liberalismul este doctrina celor care-şi iau povara libertăţii în serios, iar una dintre mizele principale ale cărţii semnate de Stoica şi Aligică este tocmai problema de principiu pe care o ridică în sânul desenului politic actual din România: trăim într-o societate unde individul este pe primul loc sau într-o perpetuă promovare a oligarhiei?

Din punctul de vedere al lui Ioan Stanomir, unul dintre principalele merite ale volumului care funcţionează totodată ca ghid al scrierilor despre politică este faptul că explică, într-un limbaj esenţial diferit de cel “al peşterii social-democrate”, de ce este important mersul la vot şi de ce este nevoie de valori simple, cum sunt toleranţa şi memoria. Pentru Stanomir, dacă ai răbdare să parcurgi şi să înţelegi resorturile liberalismului prezentate în această carte, ai răbdare să mergi şi la vot, înţeles nu ca prilej de ghiftuire, ci de exercitare a funcţiei de cetăţean.

Valeriu Stoica a luat cuvântul la sfârşitul lansării, punctând trei linii de forţă ale cărţii al cărei coautor este: noutatea ideilor vechi, paradoxurile capitalismului faţă cu liberalismul şi explorarea noţiunii de loialitate. Trasând harta unei istorii a liberalismului care începe cu mult înainte de apariţia formală a acestuia, Stoica şi-a propus să treacă în revistă eforturile de înnoire la care au fost supuse mecanismele capitaliste şi cele liberaliste, dar şi să investigheze ce anume oferă aparatul liberal, faţă de celelalte experimente politice.

În afară de libertatea esenţială, Valeriu Stoica crede că liberalismul oferă cea mai mare siguranţă a cadrului de joc, dar că tensiunile apar în momentul în care oamenii îşi doresc o siguranţă şi mai mare, care să garanteze succesul. Or, garanţia succesului nu o poate oferi nici un sistem politic. Clarificând conceptul de loialitate pe care l-a constuit alături de Aligică în acest volum, Stoica a precizat că nu este vorba de loialitate faţă de persoane (aşa cum se întâmpla în Evul Mediu), ci faţă de valori, principii şi idei. Dezamorsând astfel reacţii care duc la etichete de genul “intelectualii lui Băsescu”, Valeriu Stoica a concluzionat că este fundamental să ne dăm seama cărei Românii îi suntem loiali şi că este necesar un proiect naţional care să aducă sub aceeaşi umbrelă toate Româniile.


 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT
 
CELE MAI