Home » » Raportul Comisiei Europene: monitorizare pe termen lung

Raportul Comisiei Europene: monitorizare pe termen lung

22 Iul 2009 Simona Popa | 1 comentarii | 1410 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Raportul Comisiei Europene pentru Justiţie indică progresele în reformele Guvernului şi în anchetele procurorilor, dar critică şovăiala Parlamentului în cazurile de mare corupţie, arătând cu degetul spre Adrian Năstase.
 
Adrian Nastase
Comisia Europeană a bifat progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, motiv pentru care nu recomandă activarea clauzelor de salvgardare, dar anunţă că monitorizarea Justiţiei va continua şi după 31 decembrie 2009, dată la care, potrivit Tratatului de Aderare, expiră termenul de aplicare a clauzei de salvgardare. Autorii raportului explică: clauza se putea aplica într-un termen de trei ani de la aderare, pe când monitorizarea se va face pe termen nelimitat, mai precis „până la realizarea acestor reforme“.

Raportul evidenţiază eforturile Guvernului în continuarea procesului de reformă, dar critică Parlamentul, care „ar trebui să ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei“. În privinţa DNA, renumirea lui Daniel Morar în fruntea direcţiei este benefică în viziunea CE, „pentru asigurarea stabilităţii şi continuităţii autorităţilor responsabile de combaterea corupţiei“, iar instituţia este lăudată în ceea ce priveşte „bilanţul pozitiv al anchetelor sale imparţiale“. Tot la capitolul pozitiv, dar cu o nuanţă mai precaută, este semnalată şi activitatea ANI în ceea ce priveşte verificările declaraţiilor de avere ale demnitarilor, magistraţilor şi funcţionarilor. Dar „impactul efectiv al activităţii ANI nu va putea fi evaluat în totalitate decât în momentul în care se va lua o hotărâre în privinţa primelor cauze privind averile nejustificate, incompatibilităţile sau conflictele de interese“, semnalează raportul.

Procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea ce priveşte foştii miniştri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă, susţine Comisia. De altfel, raportul aproape că pune degetul pe cazul Năstase: „De la ultimul raport, Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei în patru cazuri, însă a refuzat să aprobe deschiderea anchetei în alte două cazuri. În unul dintre acestea două, membrul respectiv al Parlamentului şi-a dat demisia (n.r. - e vorba de Miron Mitrea), făcând astfel posibilă începerea urmăririi penale, în timp ce în ceea ce priveşte cel de-al doilea caz, Parlamentul a respins cererea, motivând că este inadmisibilă (n.r.- e vorba de Adrian Năstase). Este important ca Parlamentul să îşi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupţiei la nivel înalt“, sună recomandarea.

Experţii europeni consideră că adoptarea celor două Coduri, civil şi penal, în iunie 2009, este un pas înainte în ceea ce priveşte asigurarea unui sistem juridic mai eficient. Însă intrarea în vigoare a acestora se va putea face numai atunci când se va încheia dezbaterea în Parlament a codurilor de procedură, adică cel mai devreme în 2011. „Este important să se asigure faptul că viitoarea lege de punere în aplicare a codurilor şi procedura de adoptare nu conduc la reintroducerea unor dispoziţii contestate în trecut sau la introducerea unor dispoziţii noi care să submineze eficienţa unor anchete aprofundate privind corupţia la nivel înalt şi procedurile judiciare ulterioare“, avertizează raportul. Exemplul de „risc“ este dat de soarta Legii nr. 78/2000, care stă la baza activităţii DNA şi este temeiul juridic al anchetelor de corupţie de la nivel înalt. „În etapa premergătoare adoptării defi-nitive a codurilor va fi important să se asigure faptul că acest cadru crucial este menţinut fără restricţii“, susţine documentul.

Documentul critică procedura greoaie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-au adoptat decizii la recursurile în interesul legii: „Procedura prin care două treimi din cei 120 de judecători trebuie să participe la adoptarea hotărârilor şi să fie de acord cu motivarea acestora duce la întârzieri şi uneori la formularea unor considerente neclare“. În acest sens, Comisia dă un alt semnal, opus celui de continuitate a şefiei la DNA: ea anunţă că va urmări numirea din toamnă pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi. În plus, CE recomandă modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel încât să nu se mai suspende procesele atunci când pârâtul invocă excepţia de neconstituţionalitate.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
balauru 23-Iul-2009 10:47
vai..vai..vai...
"mare corupţie, arătând cu degetul spre Adrian Năstase."

dar e nedrept, Nastase le-a scris atitea scrisori deschise si inchise si intredeschise, cum se poate asa ceva !!! :-)

Europenii astia sint si prosti nu numai....anti-romani:

"Este important ca Parlamentul să îşi arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupţiei la nivel înalt"

adica cum, sa-si taie creanga de sub....??? sau ce? :-)

din pacate sau fericire rapoartele astea nu valoreaza nici cit hirtia pe care sint scrise ca in Romania e din ce in ce mai rau, coruptia e din ce in ce mai mare....



ce gura mare are Nastase in poza ....
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro