Putin se joacă cu gazul Europei, Timoşenko, cu al României

Premierul rus Vladimir Putin a anunţat că Gazprom ar putea sista din nou livrările de gaze către Ucraina, în cazul în care compania ucraineană Naftogaz nu va achita o datorie de 400 de milioane de dolari către partea rusă. Ameninţarea lui Putin vine la o zi după ce serviciile secrete ucrainene (SBU) au efectuat un raid la sediul Naftogaz. „Dacă, în urma acţiunilor serviciilor ucrainene de securitate la sediul companiei ucrainene Naftogaz plata nu va fi efectuată, atunci vom opri livrările pentru consumatorii ucraineni şi poate şi pentru europeni“, a spus Putin. La scurt timp după avertisment, Gazprom a anunţat că a primit banii datoraţi de compania ucraineană. „Naftogaz a plătit în totalitate factura pentru livrările din februarie“, se arată într-un comunicat al Gazprom.

 

Atât Putin, cât şi guvernul ucrainean condus de Iulia Timoşenko, rivala lui Iuşcenko, şi-au exprimat îngrijorarea că preşedintele ucrainean foloseşte serviciile secrete pentru a împiedica achitarea datoriei către Gazprom provocând astfel un nou război al gazelor. Iuşcenko a fost acuzat de complicitate cu oligarhul Dmitri Firtaş şi obscura firmă RosUkrEnergo.

 

Obiectul disputei dintre preşedintele ucrainean şi guvernul condus de rivala Iulia Timoşenko îl constituie un volum de 11 miliarde de metri cubi de gaze, pe care RosUkrEnergo urma să îl exporte în România, Polonia şi Ungaria. „Este o luptă pentru 11 miliarde de metri cubi de gaz care acum aparţin Ucrainei. Dubioasa companie RosUkrEnergo voia acest gaz, dar guvernul nu va permite acest lucru“, a spus Timoşenko. „Iuşcenko a făcut primul pas. Voia să-i oferim o mită echivalentă cu valoarea celor 11 miliarde de metri cubi, pentru a păstra pacea în ţară“, a acuzat vicepremierul Aleksandr Turcinov. Tabăra premierului Timoşenko arată însă că volumul de 11 miliarde de metri cubi a fost cumpărat de Naftogaz direct de la Gazprom. Aceeaşi explicaţie o oferă şi Gazprom, arătând că Naftogaz a acţionat în baza unui contract semnat în ianuarie.

Tabăra condusă de preşedintele Iuşcenko susţine că Naftogaz a sustras 6,3 milioane de metri cubi din acest volum, pe care compania RosUkrEnergo urma să-i exporte în România, Polonia şi Ungaria. Presa rusă notează însă că oligarhul Dmitri Firtaş, acţionar alături de Gazprom la RosUkrEnergo, este un apropiat al familiei Iuşcenko.

Conflictul preşedinte-premier s-a soldat până acum cu descinderea trupelor speciale la sediile Naftogaz şi Ukrtransgaz şi cu arestarea şefului vămilor ucrainene, fidel premierului Timoşenko.

 

Potrivit agenţiei ruse Regnum, scandalul gazelor din Ucraina îl atinge şi pe preşedintele polonez Lech Kaczynski, care, împreună cu omologul său ucrainean, a intermediat o afacere obscură între RosUkrEnergo şi compania naţională poloneză PGNiG. Potrivit Regnum, Kaczynski a cerut Gazprom să limiteze livrările de gaze, permiţând în schimb RosUkrEnergo să exporte gaze din propria sa rezervă de 11 miliarde de metri cubi, aflată în Ucraina. Afacerea polono-ucraineană a fost însă dejucată de premierii Putin şi Timoşenko, care au recurs la preluarea volumului de gaze de către Naftogaz. Prima care a avut de suferit a fost Polonia, care a anunţat o reducere cu peste 25% a livrărilor de gaze la frontiera estică. RosUkrEnergo urma să livreze 24% din importurile de gaze ale Poloniei pentru 2009.

 

Latura politică a conflictelor de la Kiev are drept miză alegerile prezidenţiale programate la finalul acestui an. Prima şansă aparţine liderului prorus Viktor Ianukovici, urmat de Iulia Timoşenko şi de noua stea a politicii ucrainene, Arseni Iaţeniuk, fost preşedinte al parlamentului. Analiştii consideră că toţi cei trei sunt intens curtaţi de Kremlin, Timoşenko fiind deja acuzată că a primit un sprijin electoral de un miliard de dolari de la Moscova. Până acum, premierul Timoşenko a supravieţuit unei moţiuni de cenzură iniţiate, în februarie, de Iuşcenko, cu sprijinul financiar al lui Firtaş. Riposta premierului a venit prin demiterea ministrului de Externe, Volodimir Ogrîzko, fidel lui Iuşcenko, prin votul deputaţilor proruşi şi ai celor fideli Iuliei Timoşenko. Lui Ogrîzko i s-a imputat violarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, prin pierderea procesului cu România privind delimitarea platoului continental în Marea Neagră şi retragerea ataşatului militar de la Bucureşti. Aceeaşi alianţă a lui Timoşenko cu deputaţii proruşi a votat şi pentru relaxarea procedurii de destituire a preşedintelui.

 

 

O ţară în colaps

Disputele dintre clanurile politicii ucrainene se poartă în condiţiile în care criza economică a adus ţara la un pas de colaps. Moneda naţională, hrivna, s-a depreciat cu 40% faţă de dolar, bursa s-a prăbuşit cu 80%, producţia de oţel (principala materie de export) a scăzut cu 40%, iar PIB-ul se va reduce cu 12%. Ţara a contractat un împrumut de 16,4 miliarde de euro de la FMI, însă postul de ministru de Finanţe este vacant de aproape o lună, iar preşedintele şi parlamentul se luptă pentru a-şi plasa apropiaţii în funcţia de guvernator al băncii naţionale.