Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Profetiile lui Nostradamus socheaza lumea de 500 de ani
Ce reactii a declansat, de-a lungul a peste 500 de ani, isteria din jurul profetiilor lui Nostradamus este intrebarea de la care porneste urmatorul volum din seria ENCICLOPEDICA.
![]() |
Piata Centuriilor din oraselul Francez Salon-de-Provence, sub privirea profetului. |
"Exista in profetii o filosofie a istoriei.
In ea putem observa o ordine superioara, care conduce, de fapt, haosul aparent al evenimentelor. Aceasta e demonstratia pe care o fac Herv Drvillon si Pierre Lagrange", isi prezinta Gallimard volumul lansat in 2003, cu ocazia implinirii a 500 de ani de la nasterea profetului. Analiza din "Nostradamus. Eterna intoarcere" este cu atit mai rafinata cu cit profita de perspectivele complementare ale formatiei autorilor, un istoric si un sociolog. Herv Drvillon, doctor in istorie si conferentiar la Universitatea din Paris I, Pantheon-Sorbona, a abordat pina acum, in mai toate scrierile lui, subiecte inedite ale trecutului, precum astrologia, violenta sau armele. "Fixatiile" lui istorice sint completate de cele sociologice ale lui Pierre Lagrange, colaborator al Laboratorului de antropologie si istorie al Institutului pentru cultura, care s-a preocupat la rindul lui de controversele legate de OZN, zodii si parastiinte.Cei doi academicieni francezi au studiat peste 130 de documente, scrise din 1555 pina in prezent, de la scrierile lui Nostradamus pina la sutele de pagini ale interpretilor lui, incercind sa inteleaga ce a declansat, de fapt, isteria generala legata de profetiile sale. Pe parcursul a patru capitole, Drvillon si Lagrange au descusut viata si cariera profetului, cartile sale, dar mai ales ecourile pe care le-a lasat pina in prezent. Plecind de la ucenicia medicului-astrolog stabilit in Salon-de-Provence, istoricul si sociologul patrund din primul capitol al monografiei in opera care i-a adus gloria lui Nostradamus, "Preziceri si Profetii". "Vizionar sau sarlatan?", intreaba academicienii in capitolul urmator, schitind felul in care viziunea lui Nostradamus a strabatut veacurile stirnind fascinatie sau iritare". Toti cei patrunsi de profetiile lui au incercat, de fapt, sa dea o ordine lumii, arata autorii in a treia parte a volumului, iar Nostradamus a "dobindit o dimensiune globala", de o "actualitate inalterabila", scriu ei in ultimul capitol.
Anii 1999, 1792, 1609 si 1607 sint speciali in previziunile lui Nostradamus. Ei fac parte din acel indice de 0,5% din profetii care au fost datate precis.
Autorii au anexat catrenele respective la sfirsitul monografiei, "traducindu-le" pe intelesul tuturor, alaturi de o alta parte din scrierile profetului, de la retetele cosmetice si de gastronomie la scrisorile catre fiul sau, Cezar, si consultatii astrologice prin corespondenta.
![]() |
Portretul lui Nostradamus, realizat de fiul sau, Cezar. |
Hitler, comunismul, razboaiele anilor 90, atentatele din 11 septembrie 2001, toate evenimentele traumatice ale secolului sint trecute prin filtrul interpretarii, autorii revenind, pentru fiecare dintre ele, la catrenele profetului. Cercetarea este completata de insemnarile din jurnalul lui Goebbles despre Nostradamus, de zicerile gurului Shoko Asahara, cel care incercase sa provoace Apocalipsa intr-un atentat cu gaz in metroul din Tokyo, declaratiile fizicienilor legate de eclipsele de soare sau de zvonurile care au circulat pe Internet, referitoare la profetii, de la imaginea diavolului la navele extraterestre. "Interpretii si falsificatorii moderni nu sint foarte diferiti de cei vechi, insa posibilitatile primilor sint nenumarate datorita editarii digitale a textelor. Nostradamus cere sa fie interpretat, iar opera sa functioneaza ca un formidabil pretext", scriu Drvillon si Lagrange.
"Obscuritatea este intr-adevar dominanta principala a prezicerilor. Ermetismul nu reprezinta insa nici o cochetarie ori vreun viclesug slujind autorului pentru a se eschiva de la o eventuala confruntare a pronosticurilor sale cu realitatea. De fapt, revelatia adevarurilor ceresti nu trebuie sa fie la indemina intelegerii plebei", mai inteleg academicienii francezi. Nostradamus a mobilizat, prin profetiile sale, frica, arata ei. Iar isteria generata de scrierile medicului-astrolog devine, sub privirea analitica a cercetatorilor, o cheie de interpretat societatea pe parcursul ultimei jumatati de mileniu.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
8 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
Recomandări de weekend
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
Surprize şi nostalgii la Cannes
O chitară pentru tine
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
La Arte, Cetăţeni!
„Ghepardul” revine la Cannes
Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
Un templu al cinematografului
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
Torino. Allegro con gusto
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
Oscarul italian pentru “Concertul”
Văduva neagră cucereşte Parisul
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
Jurnal pe portativ, la Viena
Shoppingul Principelui















