Home » International » Europa » Produsele „comuniste” revin pe placul est-europenilor

Produsele „comuniste” revin pe placul est-europenilor

29 Oct 2009 Manuela Serafim | 0 comentarii | 1564 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Criticate odinioară pentru calitatea lor îndoielnică, numeroase produse „comuniste“ au revenit în scenă, la 20 de ani de la căderea totalitarismului în Europa de Est, trezind nostalgia celor mai vârstnici şi curiozitatea celor mai tineri.
 
Biscuiţi şi batoane de ciocolată, multe păstrate în acelaşi ambalaj de carton din epoca comunistă, au reapărut pe rafturile magazinelor, concurând serios mai noile mărci „capitaliste“ consacrate, scrie AFP, citată de NewsIn. „De câţiva ani, asistăm la o tendinţă de revitalizare a mărcilor din epoca comunistă. Ne trezesc nostalgia, pentru că ne amintesc de tinereţe“, comentează sociologul român Mircea Kivu. „Aceste produse mă fac să mă gândesc la copilăria mea. Prefer întotdeauna un baton de ciocolată Szerencsi unui Mars. Pentru mine are un gust mai bun, o calitate mai bună şi, mai ales, îmi trezeşte bune amintiri“, spune Tamas Pickarczyk, o vânzătoarea de maşini din Ungaria, în vârstă de 27 de ani.

Pentru Ivan Petrov, un student bulgar, ambalajul face tot farmecul: „Ador (biscuiţii) Detska-Zakouska, nu doar pentru gustul lor, ci şi pentru ambalajul lor comunist“, calificat drept „primitiv“. În Croaţia, condimentul Vegeta, celebru în toată fosta Iugoslavie şi dincolo de ea, a supravieţuit căderii comunismului, devenind una dintre „emblemele“ industriei alimentare. Dar şi alte produse, necomestibile, continuă să suscite mândria est-europenilor. În Polonia, maşina de spălat Frania, celebră în perioada 1950-1970, a fost înlocuită de maşinile automate, dar ea „continuă să vândă aproximativ 40.000 de exemplare pe an“, a declarat Magda Kwiatkowska, responsabil de vânzări al producătorului Emalia Olkusz. Frania pare de neînlocuit mai ales la ţară, cam cum stau şi în România lucrurile cu „Albalux”.

Pentru români, autoturismul Dacia rămâne, la 42 de ani de la lansare, marca cea mai populară, un simbol al ţării, în ciuda numeroaselor anecdote care circulă pe seama ei. După preluarea uzinei Dacia de la Piteşti de către grupul francez Renault, a fost comandat un studiu pentru a vedea dacă este oportun să fie modificat numele maşinii, povesteşte Marius Kivu. „În ciuda prestigiului producătorului francez, românii au vrut să păstreze numele Dacia, pentru că fuseseră create puternice legături afective.“

Fenomenul este întâlnit şi în fosta Germanie de Est, unde pasionaţii autoturismului Trabant s-au grupat în asociaţii. În Polonia, mândrii proprietari ai unei Polski, versiunea locală a Fiatului 125, se adună anual la un raliu specializat. După ce le-au aruncat la coşurile de gunoi sau le-au distrus dintr-un sentiment de ură faţă de regimul pe care îl încarnau, est-europenii au constatat că unele amintiri din acea epocă - carnete de partid sau portrete ale conducătorilor - pot fi plătite regeşte de occidentali sau de compatrioţii mândri de acestea.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA