Primar neamţ la Bucureşti
Rating:
25 voturi
Pe de o parte, Eberhard Diepgen, 67 de ani, avocat. Primar în Berlinul de Vest între 1984 şi 1989. Primar apoi în Berlinul reunificat, între 1991 şi 2001. Experimentat, eficient, disponibil, posibil. Pe de altă parte, Marean, ambasadorul absolut al unui Bucureşti suficient şi asfixiat cu fum de mititei.
Nemţi grei care stau. Lâncezesc cu rigoare în Germania, Austria, Elveţia, zac cu hărnicie în insuportabilul stil saxon, fac administraţie eroică şi inutilă acolo unde lucrurile oricum merg. Irosesc un uriaş potenţial de hărnicie şi parolism, în timp ce noi, proaspeţii lor colegi de continent, ne pregătim iar să înmânăm Capitala unor nimeni recidivişti.
Aşa a apărut ideea. Contextul promitea: Bucureştiul, un oraş surpat în sine, arendat cu cruzime şi incompetenţă de o federaţie neobosită a zapciilor, irespirabil, necirculabil, mutilat estetic, umilit urbanistic, poluat şi măcelărit cu bună ştiinţă, pândit de iminenţa catastrofală a unui cutremur anunţat, împins, din toate aceste motive, spre posibilitatea unei explozii neurastenice, Bucureştiul - zic, locul unde funcţionează, când şi când, the wisdom of crowds, era pregătit pentru o criză de basculare.
Dacă în locul pandemoniului uzual, poporul are de votat ceva tare ca un schnaps şi radical ca o revoluţie, se poate declanşa efectul de deşteptare, ne-am zis. Ne-am gândit la un primar neamţ.
Trec peste forţa şurubului nemţesc în imaginarul nostru colectiv: ideea de neamţ articulează o lume a seriozităţii şi a preciziei tehnice pe care noi, românii, n-am obosit încă s-o admirăm. Dar trecutul recent al urbanităţii noastre îşi bazează infrastructura pe ţevile, şinele şi firele de provenienţă germană, trase de-a lungul şi de-a latul ţării de la începutul secolului al XIX-lea încoace.
Iau un obiectiv urban la întâmplare: parcul Cişmigiu. Aflu de pe Google că e făcut în 1847 de grădinarul peisagist Wilhelm Meyer, fost director al grădinilor imperiale din Viena, ajutat de grădinarul Franz Harer, tot neamţ. Vechiul Teatru Naţional din Bucureşti? Arhitecţii sunt Roesner din München şi Hefft din Viena. Cot la cot şi la bună paritate cu arhitecţii francezi, inginerii nemţi ai lui Carol I au asanat mlaştinile pe care plutea Bucureştiul şi i-au făcut primele canalizări. Au pavat cu piatră cubică uliţele desfundate şi au tăiat primele străzi drepte. Iar micuţa colonie germană instalată de primul rege în târgul care se pregătea să devină urbe şi-a întipărit renumele gospodăresc nu atât pe capacele gurilor de canal, cât în memoria afectivă a patriei de împrumut.
Lumea, la rândul ei, era pregătită. Cel mai bun primar din Spania e un neamţ. Cel mai iubit primar din Franţa e un englez. Criza de ecumenism laic transnaţional îşi savurează frisoanele. Ce eurodeschidere la Bucureşti, ce presă entuziasmată la Bruxelles, ce sprijin german la primărie, ce relansare internaţională a creativităţii politice româneşti, ce PR spectaculos şi, mai ales, ce capitală cu şanse ar fi putut deveni acest oraş paralizat!
Erau însă piedici: Legea alegerilor locale, votată, republicată, completată şi modificată din 1991 şi până mai ieri, nu permitea unui cetăţean european să candideze la localele românilor, punct. Dar, atenţie, putea fi modificată printr-o hotărâre de guvern. Tăriceanu ar fi susţinut ideea câtă vreme şansele lui Orban la primărie erau de mult ucise într-un accident rutier.
Un candidat german picat din senin i-ar fi pus în mare dificultate pe adversarii din PD-L şi ar fi atârnat o ghirlandă patriotică la gâtul PNL: un partid modern, european, interesat de binele public până la autosacrificiu. Electoratul, scârbit să se mai tot întrebe „cu cine votez“, s-ar fi mişcat. Unii din curiozitate, unii din entuziasm, alţii din frondă. Lucrurile ar fi reînceput să fiarbă. Miza ar fi reapărut. În faţa unui discurs teutonic autorizat, fălcile lui Blaga s-ar fi pleoştit, iar din Oprescu ar fi rămas doar falsul în acte. Am fi avut prima campanie distractivă cu şanse mari de propăşire la final.
Dar, n-a fost să fie. Undeva, pe parcurs, ideea s-a pierdut. Sau, poate, s-o fi stricat. Aşa că rămâne pe data viitoare. Iar pentru iunie 2012 vă recomand să staţi cu ochii pe Christian Ude, 61 de ani, actualul primar al Münchenului, reales de trei ori la rând, şi pe Petra Roth, 64 de ani, primar al Frankfurtului din 1995. Asta dacă vreţi să scăpăm de Herr Vanghelie.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
23 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
EDITORIALISTI
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. 
O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. 
La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. 
„Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. 
Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie. 
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului. 
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. 
Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă. 
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. 
Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. 
Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Ploaie
max: 11 C
min: 4 C