Home » Home » Top News » Prietenii platite cu 13 ani de gherla

Prietenii platite cu 13 ani de gherla

18 Oct 2006 Claudiu Tarziu | 4 comentarii | 3862 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 

O noua marturie in procesul comunismului: scriitorul Marcel Petrisor a primit pedeapsa capitala pentru ca s-a solidarizat cu miscarea anticomunista din Ungaria.

In primavara lui 1957, la numai 27 de ani, Marcel Petrisor credea ca i s-a sfirsit viata. Fusese condamnat la moarte pentru actiuni impotriva regimului comunist. Astazi, ajuns la 76 de ani, are puterea sa rida de tragedia prin care a trecut.

"Abia iesisem din puscarie, dupa patru ani de claustrare. Prima data am fost condamnat pentru omisiune de denunt. Ii dadusem cartela mea pentru cantina unui prieten care era urmarit de Securitate.

A fost prins si avea asupra lui cartela mea, asa ca m-au luat si pe mine", isi aminteste Marcel Petrisor. Era anul 1952, in pragul licentei la Filosofie. Intors din inchisoare, in 1956, n-a fost primit in examenul de licenta. Nu putea sa termine Filosofia - atunci deja impregnata de dialectica marxista - orice "reactionar". A dat citeva diferente si a absolvit Literele.

Revendicarile studentilor

In timpul pregatirii examenelor a fost cautat de un amic de la Filosofie, viitorul scriitor Alexandru Ivasiuc, care voia sa initieze o manifestare de solidarizare cu revolta anticomunista din Ungaria. "Sasa mi-a aratat o lista cu revendicari: sa creasca bursa, sa fie scoasa limba rusa din Universitate, sa avem o revista studenteasca Si mi-a spus ca vor fi prezentate intr-o adunare a studentilor. Eu n-am zis nimic." Dupa alte citeva zile, opt lideri ai studentilor au fost arestati. "M-am intilnit din nou cu Ivasiuc si mi-a spus ca pe 4 noiembrie va fi organizata o manifestatie a studentilor in Piata Universitatii, pentru solidarizarea cu razvratitii maghiari. Pe lista de cereri am pus la primul punct eliberarea studentilor arestati cu citeva zile inainte."

In acea zi s-au plimbat mult prin oras, schitind un plan de actiune. La un moment dat, au trecut pe linga redactia revistei "Teatru", unde lucrau doi amici de-ai lui Petrisor: I.D. Sirbu si Augustin Doinas. "L-am lasat pe Ivasiuc jos si am urcat in redactie. Le-am spus lui Doinas si Sirbu ca ar trebui sa facem ceva. Doinas mai mult a tacut, era sceptic, Sirbu insa zicea ca bine ar fi sa-i punem pe securisti cu fundul in baionete, asa cum au facut ungurii." I-a spus lui Ivasiuc cum au reactionat prietenii de la revista si s-au despartit, promitindu-si ca, daca vor fi arestati, nu vor spune cu cine s-au vazut si ce-au vorbit.

Complotul puscariasilor

Pe 3 noiembrie, cu o zi inainte de programata manifestatie studenteasca, Ivasiuc a fost arestat. Un securist, lt.-maj. Gheorghe Enoiu, l-a batut pina l-a transformat intr-o rana vorbitoare. A spus tot ce facuse. Imediat au fost arestati Marcel Petrisor si colegul sau de camera, Demostene Andronescu, Mihai Grama, I.D. Sirbu si Stefan Augustin Doinas. Erau elemente suficiente pentru un dosar de complot facut pe coltul mesei. Grama, care absolvise, in timpul razboiului, o scoala de ofiteri de elita in Germania, era banuit ca a venit cu ordine de peste granita. Dupa ei au fost arestati si multi alti studenti, iar pe 4 noiembrie Securitatea a ocupat Piata Universitatii. Manifestatia n-a mai avut loc.

"Ancheta a durat o luna si jumatate. Eram interogati numai noaptea. Batuti crunt, pina la urma au smuls declaratiile pe care le voiau. Disperat, Grama chiar a inventat ca a vrut sa infiinteze un partid, PUR, dar nu mai tin minte de la ce venea, ori umanist, ori al unitatii", zimbeste Petrisor.

Intr-o noapte, Petrisor a fost scos din celula, dus in afara Bucurestiului si legat cu lanturi de calea ferata. Securistii l-au amenintat ca va fi taiat de tren daca nu declara tot, adica tot ce ar fi vrut ei. N-a cedat si a fost ridicat de pe sine cu putin timp inainte de trecerea unui tren.

259.200 de minute

In primavara anului 1957, lotul a fost judecat. Petrisor si Grama au fost condamnati la moarte, fiind considerati capii miscarii; Ivasiuc si Sirbu la munca silnica pe viata, Andronescu - la 25 de ani de temnita grea, iar Doinas a fost eliberat, la interventia unor prieteni sus-pusi. Marcel Petrisor a masurat distanta dintre viata si moarte: 259.200 de minute, adica cele sase luni cit a durat recursul. La recurs, pedepsele le-au fost comutate in inchisoare pe viata. Pina in 1964, cind a fost gratiat, o data cu toti detinutii politici, a trecut prin mai multe puscarii de neagra faima.

Salvat de Gheorghe Calciu

Cel mai mult timp a fost intemnitat in Fortul 13 Jilava si la Aiud. De acolo are si cele mai pregnante amintiri. "La Jilava am stat inchis in celulele din asa-numita Casimca - dupa vorba unui gardian -, adica acolo de unde nu ieseai decit mort." 16 detinuti, cite patru in celula, printre care unul era bolnav infectios in ultima faza.

Petrisor a stat inchis acolo ani in sir cu un student medicinist Gheorghe Calciu, viitor preot si disident. Multi fusesera implicati in procesul "reeducarii" de la Pitesti. Regimul de detentie era unul de exterminare. "Prin 59, am fost salvat de la moarte de catre Ghita Calciu. Aveam dizenterie sau ceva si muream incet. Ajunsesem la 40 de kilograme. La ideea lui Ghita, toti patru am facut greva foamei mai multe saptamini, pina cind adminstratia ne-a trimis un doctor sa ne vada. Medicul inchisorii fusese coleg de facultate cu Ghita si, intr-un moment de neatentie al paznicilor, i-a dat doua pastile antibiotice, pentru mine. Ghita si ceilalti mi-au dat apoi, timp de citeva saptamini, piinea pe care o primeau zilnic, ca sa ma intremez", marturiseste Petrisor.

Putin in CPUN

Dupa ce-a fost gratiat, Marcel Petrisor a reusit sa termine Filologia si a devenit profesor de franceza. A debutat editorial in 1971, iar ulterior a publicat mai multe romane, impresii de calatorie, critica si estetica si a fost primit in Uniunea Scriitorilor. Dupa 1989 a publicat memorii din inchisoare: "Jilava. Fortul 13" si "Secretul Fortului 13". In casa lui din Bucuresti a fost infiintata in ianuarie 90 Uniunea Democrat Crestina, primul partid al fostilor detinuti politici. Petrisor a fost membru al CPUN, din care a demisionat dupa citeva luni, din sila.

Arestat pentru Petre Tutea

La Aiud, in anii 60, Marcel Petrisor l-a cunoscut pe Petre Tutea, cel care prin discursul sau l-a inmuiat pina si pe temutul tortionar Gheorghe Craciun, directorul inchisorii. "Craciun il lasa uneori pe nea Petrache Tutea sa ne tina cite o prelegere. Era atit de spumos si erudit, incit il ascultam vrajiti si noi, si gardienii, chiar daca erau multi care nu intelegeau nimic." S-au imprietenit, iar Petrisor i-a ramas discipol fidel pina la mormint. Pastreaza de la el si acum, printre altele, o fotografie rarisima: Petre Tutea si Emil Cioran, in 1938 (foto).

Din pricina relatiei sale cu Tutea, Petrisor a mai fost arestat de doua ori, in anul 1968 - cind i s-a confiscat o prima versiune a cartii de memorii "Fortul 13", scrisa in limba germana - si in primavara lui 89. "In 89 am stat o zi la Securitate. Ne-au ridicat pe toti cei care mergeam mai des la Tutea acasa. Au fost anchetati atunci si Marian Munteanu, viitor lider al studentilor, si alti citiva colegi ai lui." Au fost eliberati insa repede, pentru ca Securitatea a vazut ca nu sint periculosi.

Marcel Petrisor impreuna cu Marian Munteanu i-au fost alaturi lui Tutea pina cind acesta a trecut la cele vesnice, in 1992. Ei s-au ingrijit si de inmormintarea filosofului. "Era un decembrie cumplit si ne-am trezit ca mormintul era prea mic pentru nea Petrache, care avea un metru nouazeci si doi inaltime. Am fost siliti sa punem sicriul oblic, iar cind sa asezam placa de beton deasupra s-a rasucit copirseul inspre stinga. Asa l-am lasat, zicind: nea Petrache, cu stinga ai inceput, pe stinga sfirsesti." Aluzie la orientarea politica din tinerete a lui Petre Tutea.

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
Tricolorul 18-Oct-2006 22:56
Sanatate si viata lunga autorului acestui calvar. Unde ii sunt tortionarii? Astia au facut adevarata politie politica dar de ei nu se leaga nimeni. Cei pusi sa-i demaste pe criminali se leaga de persoane care au turnat de frica si a caror pareri nici nu erau luate in seama incit nimeni nu a patimit de pe urma lor. Trebuia inceputa demascarea ce astia care au facut oamenii sa sufere, si cit mai repede pina nu trec la judecata Divina. Astia care au mincat si maninca o pensie pe cit de frumoasa pe atit de nemeritata. Unde-i dreptatea?
2
Adrian_Prioteasa 19-Oct-2006 10:52
Domnule Petrisor ,am varsat o lacrima pentru tineretea dvs. pierduta si pentru cei care v-au murit in brate prin puscarii!Din pacate odata cu generatia dvs. a murit ultima elita a mintii si spiritului romanesc. Nu spun ca nu mai sunt oameni de mare valoare intelectuala si oameni cu suflet ,dar iata,clasa politica nu ii mai digera,iar ei se implica foarte putin. Nu cred ca vom mai prinde asemenea timpuri ,tocmai pentru ca dvs. le-ati trait! Cred insa ca mai sunteti atat de putini in viata incat ar trebui sa fiti cu mult mai mult cultivati!
Multumesc Claudiu!
3
ToneaClaudiu 19-Oct-2006 13:07
D le Petrisor,am citit cu groaza cele doua carti ale Dvs despre "viata" din Fortul 13,si,acum la circa 10 ani de la lecturare,cind am vazut acest articol mi am adus aminte despre "zborul puilor de rindunica"
Sunt convins ca,aceste cuvinte nu va pot alina suferintele si nici nu va pot readuce tineretea furata,dar totusi nu ma pot abtine sa va spun ca sunt mindruca am citit cele relatate de Dvs. si ca am onoarea de a va scrie aici.Multa sanatate si nopti linistite va doresc.
4
prea.tarziu 19-Oct-2006 13:34
Da, este o poveste trista! Ce e si mai trist si ingretosant e sa vezi cum transforma unii procesul comunismului in reclama pentru sefi si pentru propriile reviste. O limba in fundul propriilor sefi probabil e una din valorile nationale pe care legionaroidul "Rost" condus de Claudiu Tarziu o promoveaza in acest articol. Prietenii stiu de ce.

D-le Tarziu, din respect pentru adevar, trebuia sa publicati si in ce calitate scrieti. E jenant!

http://www.rostonline.org/cine_sintem.s html:

Cine sntem

Initiativa nfiint?rii Asociatiei Rost apartine unui grup de tineri preocupati de renasterea moral? si spiritual? a tuturor romnilor. Membrii grupului fondator sunt persoane care au maturitatea si competenta necesar? pentru a ndeplini obiectivele pe care si le-au propus. Fiecare si-a construit deja o carier?, are o familie si a acumulat o serie de experiente deosebite si de realiz?ri n plan personal. Drept pentru care au nteles c? a venit momentul n care trebuie s? realizeze ceva semnificativ si pentru comunitatea national?.

Legati prin acelasi set de valori si principii crestine si nationale, tinerii acestia beneficiaz?, nc? de la nceput, de girul onorant al unor personalit?ti marcante ale spiritualit?tii romnesti.



Presedinte de onoare

Pr. Gheorghe Calciu - Dumitreasa (n. 1927), fost detinut politic timp de 21 de ani n temnitele comuniste, a absolvit Facultatea de Teologie după ce a fost eliberat. Este fondator al Romfest - ntrunirea Romnilor de Pretutindeni si presedinte al Consiliului International. De asemenea, este presedinte de onoare al Asociatiei Rost.

Autor al volumelor:

Sapte cuvinte către tineri (Ed. Anastasia, Bucuresti, 1996)
Christ is calling you. A course in catacomb pastorship (St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina/California, 1997)
Rugăciune si lumină mistică. Eseuri si meditatii religioase (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998)
Războiul ntru cuvnt (Ed. Nemira, Bucuresti, 2001)
Homo americanus. O radiografie ortodoxă (Ed. Christiana, Bucuresti, 2002).
Părintele Calciu se raportează, n toate demersurile sale de angajament public, cu precădere la tineri. Mesajul său crestin este indisolubil legat de mesajul national, n duhul cel mai pur al traditiei ortodoxe.

Emigrat n SUA din anii '80, Părintele Calciu slujeste la Biserica Ortodoxă Romnă "Sfnta Cruce" din Alexandria, Washington D.C.



Presedintele Senatului

Marcel Petrisor (n. 13 aprilie 1930), fost detinut politic ntre 1951 si 1964, cu cteva luni de pauză n 1956. Iesit din nchisoare, a urmat facultatea de Filologie, devenind profesor de franceză.

A debutat ca scriitor n 1971, cu volumul de proză scurtă Serile n sat la Ocisor. Ulterior a publicat mai multe romane, impresii de călătorie, critică si estetică, traduceri din limbile franceză si rusă. Este membru al Uniunii Scriitorilor.

După 1989, a publicat memorii din nchisoare:

Jilava. Fortul 13 (Ed. Meridiane - Bucuresti, 1991)
Secretul Fortului 13 (Ed. Timpul - Iasi, 1995)
La capăt de drum (Institutul European - Iasi, 1997)
O selectie din cele trei volume, tradusă n franceză de Alain Paruit, va apărea n curnd la Editura Plon din Franta.

Marcel Petrisor a fost unul dintre cei mai apropiati discipoli ai lui Petre Tutea, pe care l-a vegheat pnă n ultima clipă.

A fost membru fondator la Uniunii Democrat Crestine (UDC), n ianuarie 1990 si membru al CPUN pentru cteva luni, n acelasi an.



Consiliul Director al organizatiei


-------------------------------- ------------------------------------------------

Presedinte

Claudiu Trziu (n. 20 februarie 1973), absolvent al Facultătii de Drept, urmează studii universitare de comunicare si relatii publice. Jurnalist din 1992, a condus mai multe publicatii locale, n Bacău. Actualmente este ziarist de investigatii la un cotidian central. Incepind din 1996 activeaza n sectorul non-profit, ca initiator si lider al unor organizatii.



Vicepresedinti

Mihail Albisteanu (n. 3 noiembrie 1972), este profesor de istorie la o scoală generală si doctorand. ncepnd din 1993 activează n sectorul non-profit, ca fondator si lider al unei organizatii neguvernamentale.

Răzvan Codrescu (n. 7 mai 1959), profesor de romnă - spaniolă, unul dintre principalii teoreticeni ai dreptei de la noi, redactor sef al revistei Puncte cardinale si al Editurii Christiana.

A publicat volumele:

Spiritul dreptei. ntre traditie si modernitate (Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997)
Exercitii de "reactionarism". ntre zoon politikon si homo religiosus (Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999)
De la Eminescu la Petre Tutea. Pentru un model paideic al dreptei romnesti (Ed. Anastasia, Bucuresti, 2000)
n căutarea Legiunii pierdute (Ed. Vremea, Bucuresti, 2001)
Taina jertfei. Dosar istoric Mota-Marin (Ed. Puncte Cardinale, Sibiu, 2002)
Răsăritenele iubiri. Fals tratat de dezlumire (Ed. Christiana, Bucuresti, 2002)
Recurs la Ortodoxie (Ed. Christiana, Bucuresti, 2002)
Teologia sexelor si taina nuntii. O introducere ortodoxă n antropologia conjugală (Ed. Christiana, Bucuresti, 2002).


Secretar general

Nicu Butnaru (n. 26 aprilie 1964), de profesie inginer, este director ntr-o firmă privată din Bucuresti. A fost colaborator al Departamentului pentru Romnii de Pretutindeni din cadrul Guvernului Romniei, n 1997. Activează n sectorul non-profit din 1996.



Membri

Cătălin Maghiar (n. 28 august 1975), este profesor de istorie la un liceu n Galati si doctorand n istorie. Activează n sectorul non-profit din 1999, fiind membru n mai multe asociatii culturale.

Cristian Ivănută (n. 3 septembrie 1969), este profesor de istorie si director al unei scoli generale din Iasi. Activează n sectorul non-profit din 1993.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
TOP NEWS