Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Presedintele Libanului nu se dezice de Hezbollah
Presedintele Libanului, Emile Lahoud, considera ca libanezii sint apreciati acum in toata lumea araba ca singurii care au infruntat Israelul.
Carmen Gavrila, trimis special al Radio Romania Actualitati in Liban
In ultima vreme, presiunile externe si interne pentru dezarmarea, cit mai curind, a Hezbollah sint tot mai puternice. Care este pozitia presedintiei?
Rezolutia ONU stabileste multe cerinte, sint multe de facut, iar in ceea ce priveste partea noastra de responsabilitati, Libanul s-a achitat de multe dintre ele: a trimis armata sa controleze sudul, desi e o parte linga granita unde nu a ajuns pentru ca Israelul nu vrea sa se retraga, iar rezistenta a oprit focul.
Am facut tot ce tinea de noi. In schimb, Israelul nu a facut ce trebuia, inca e in vigoare blocada aeriana si navala, iar asta contravine rezolutiei. Israelul crede ca mentinind blocada ne poate presa, ne poate forta sa facem ce nu au obtinut de la noi prin forta. De aceea, eu, ca presedinte, spun ca, deocamdata, problema armelor Hezbollah este o chestiune interna libaneza, si in consecinta ne vom ocupa de ea noi, libanezii.Toata lumea asteapta ca Libanul sa rezolve aceasta problema cit mai repede pentru ca atita vreme cit Hezbollah are arme, asta poate fi motiv pentru un viitor nou conflict cu Israelul.
De ce nu puneti problema altfel? Atita vreme cit Israelul ocupa o parte a teritoriului libanez va exista si rezistenta. Deci mai intii trebuie sa se retraga, apoi se vor rezolva si problemele dintre noi.
Sa inteleg ca asteptati retragerea Israelului din zona Fermelor Shebaa si din cei doi kilometri de-a lungul granitei libaneze, si abia apoi Hezbollah va renunta la arme?
Nu, nu, n-am spus asta, am spus doar ca mai intii israelienii ar trebui sa se retraga din sud si din Fermele Shebaa, sa nu mai incalce spatiul aerian libanez si apele teritoriale libaneze, sa faca schimb de prizonieri cu noi, iar acestea toate vor duce la incetarea focului, nu doar la incetarea ostilitatilor, cum e acum. Conform rezolutiei ONU, avem o "incetare a ostilitatilor", dar libanezii vor "incetarea focului". In ce priveste armele Hezbollah, noi avem un asa numit "Comitet pentru Dialog National" care studiaza aceasta chestiune, si e treaba noastra, a libanezilor, sa decidem. E nevoie de consens pentru asta, pentru ca in Liban nu trebuie sa existe invingatori si invinsi, ori pierdem toti, ori cistigam toti. Sa stiti ca acum sintem toti invingatori. Israelul nu ne-a putut lua prin forta, prin distrugerea tarii noastre ce voia si acum incearca sa ne faca sa ne certam intre noi, libanezii, sperind ca dezbinindu-ne pe tema dezarmarii Hezbollah vor obtine ce vor. In loc sa incerce sa ne dezbine, sa faca bine sa respecte si sa aplice partea care le revine din obligatiile prevazute in rezolutia ONU!
Se discuta mult despre unitatea poporului libanez, dar realitatea contrazice aceasta expresie folosita mereu de politicieni. In primul rind, crestinii arata clar ca se tem de ceea ce ei vad ca o afirmare tot mai puternica la toate nivelurile a siitilor libanezi. Unde se situeaza presedintia in aceasta chestiune?
Va pot asigura ca inainte de conflict libanezii nu erau asa de uniti cum sint acum.
Dupa atac au devenit mai uniti. Sigur ca exista diferente de opinii, dar va asigur ca cel care reprezinta Libanul este guvernul, iar guvernul este foarte unit cind e vorba de luat decizii, si a fost unit mai ales de cind a inceput conflictul, si va ramine unit, pentru ca atita vreme cit un inamic iti ocupa teritoriul nimeni nu se mai gindeste sa se lupte in interior, unii cu altii. Sa stiti ca aceste idei ca crestinii libanezi s-ar teme vin din exterior. Eu unul sint crestin maronit si va asigur ca nu ma tem ca rezistenta Hezbollah va lua partea de reprezentare si putere politica care revine crestinilor libanezi. Pentru ca atunci cind rezistenta a obtinut eliberarea Libanului ar fi putut cere mai multa putere in guvern, o parte mai mare, dar nu a facut asta. Dupa asasinarea premierului Hariri, ceilalti au cerut Hezbollah sa participe la guvernare. Deci puteti fi sigura ca dupa aceasta victorie ei nu vor cere mai mult, pentru ca ei spun, si toata lumea crede asta, ca aceasta victorie a fost pentru toti libanezii, nu doar pentru Hezbollah, si chiar pentru toti arabii din lume.
Ati fost criticat aici in Liban pentru ca ati laudat Hezbollah si ati declarat ca victoria Hezbollah a fost o victorie pentru Liban.
Sa stiti ca eu chiar cred asta, pentru ca aceasta victorie va ramine in istorie. Nimeni n-ar fi crezut ca rezistenta va elibera Libanul si ca armata libaneza va ajunge sa securizeze sudul, si ca rezistenta va forta Israelul sa opreasca ostilitatile. Credeti-ma, aceasta victorie este pentru toti libanezii, care acum sint apreciati in toata lumea araba ca singurii care au infruntat Israelul. Si asta e motiv de mindrie pentru toti libanezii, nu doar pentru o parte.
Sint tot mai multe voci libaneze si internationale care avertizeaza impotriva influentei Siriei si a Iranului in Liban.
Credeti-ma ca tot ce se intimpla aici este 100% libanez. Luptatorii sint libanezi, cererile sint libaneze. In ce priveste sprijinul pentru drepturile noastre, oricine ne ajuta e prietenul nostru si cine e impotriva noastra va fi dusmanul nostru.
Dar nu va temeti ca va veni o zi in care Siria si Iranul vor zice: a venit vremea sa platiti pentru ajutorul dat?
Eu stiu un lucru: ne-am eliberat tara si-n trecut si nimeni nu a zis pina acum "e vremea sa platiti". Acum e la fel. Au trecut sase ani de la eliberarea din 2000 si daca cineva ar fi vrut ne-ar fi cerut sa platim inca de atunci.
In Romania, la Bucuresti, va avea loc luna viitoare summitul tarilor francofone. Libanul intentioneaza sa ceara la summit ajutor pentru reconstructie de la tarile francofone?
Daca ne pot ajuta sint bine veniti. Guvernul libanez va decide ce fel de ajutor putem cere de la tarile francofone.
Asadar, guvernul lucreaza la un plan, la o propunere?
Guvernul lucreaza la un plan de ajutare a Libanului de catre intreaga lume, nu doar de catre tarile francofone. Dar summitul va fi o ocazie buna sa cerem ajutor.
Emile Lahoud
* S-a nascut la 12 ianuarie 1936. Este fiul generalului Jamil Lahoud. Mama sa e de origine armeana.
* A luptat in armata libaneza intre 1975 si 1990, in razboiul civil. A devenit comandantul suprem al armatei libaneze in 1989.
* In 1998 a cistigat alegerile pentru presedintie. Conform Constitutiei libaneze, avea dreptul la un singur mandat de sase ani. La presiunile Siriei, in 2004, Parlamentul i-a extins mandatul cu inca trei ani, pina in 2007.
* Emile Lahoud a fost acuzat, inclusiv de catre fostul permier Rafik Hariri, ucis intr-un atentat cu bomba, ca face jocurile Siriei in Liban.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
3 comentarii
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
Recomandări de weekend
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
Surprize şi nostalgii la Cannes
O chitară pentru tine
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
La Arte, Cetăţeni!
„Ghepardul” revine la Cannes
Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
Un templu al cinematografului
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
Torino. Allegro con gusto
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
Oscarul italian pentru “Concertul”
Văduva neagră cucereşte Parisul
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
Jurnal pe portativ, la Viena
Shoppingul Principelui












