Home » Arte & Popcult » Arte Vizuale » Premieră bilaterală: un secol de pictură sârbă la Bucureşti

Premieră bilaterală: un secol de pictură sârbă la Bucureşti

29 Mar 2009 Lucia Popa | 0 comentarii | 1196 vizualizari
Rating:
8 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
La Muzeul Naţional de Artă (MNAR) s-a vernisat vineri, în prezenţa preşedintelui României şi al Serbiei, o expoziţie cu 150 dintre cele mai reprezentative picturi sârbe din perioada 1850-1950.
 
Expoziţia reprezintă o dublă premieră: niciodată nu au mai fost aduse atât de multe lucrări importante de pictură sârbă în România şi nici Serbia nu a mai organizat în afara graniţelor sale un eveniment în cadrul căruia să fie expuse atât de multe picturi şi desene, a explicat Roxana Theodorescu, directoarea MNAR. Lucrările expuse la MNAR fac parte din colecţiile Muzeului Naţional din Serbia, acum în restaurare. Boris Tadic, preşedintele Serbiei, a explicat la vernisaj că evenimentul excepţional se datorează în bună măsură relaţiilor foarte bune, de-a lungul istoriei, dintre România şi Serbia. În acelaşi timp, favoarea acordată de către Muzeul Naţional din Belgrad este şi un gest de mulţumire pentru “modul în care a sprijnit preşedintele Traian Băsescu Serbia în ultima vreme”, a accentuat Boris Tadic. Traian Băsescu i-a mulţumit preşedintelui Serbiei, apreciind caracterul excepţional al expoziţiei. Cei care vizitează expoziţia, deschisă până pe 14 iunie, vor putea să-şi facă o imagine de ansamblu asupra artei sârbe din perioada 1850-1950. Expoziţia este mai ales o ocazie excelentă să poţi analiza cum au evoluat şi s-au intersectat diferite curente artistice în pictura sârbă ori cum a fost influenţată aceasta de arta europeană. Pe de altă parte, ea poate oferi şi istoricilor informaţii preţioase, pentru că subiectele redate de pictorii sârbi oglindesc perfect gusturile sau dorinţele comanditarilor.

Dacă picturile din a doua jumătate a secolului XIX demonstrează libertatea redusă a artiştilor, atât ca manieră de redare, cât şi ca subiect, cele din prima jumătate a secolului XX sunt o mărturie excelentă pentru autonomizarea picturii din Serbia. Picturile istorice reflectă doar rareori un eroism naţional hiperbolizat, ci mai mult dramatismul pierderilor şi al înfrângerilor de-a lungul timpului. Cei mai mulţi artişti au avut ocazia să studieze la facultăţi de arte plastice prestigioase din Viena, München sau Paris, dar, întorcându-se în ţară, au încercat să combine stilul învăţat din aceste centre culturale cu subiecte naţionale. Este adevărat că mulţi pictori, pentru a putea trăi decent, preferau să adapteze ceea ce învăţaseră în şcolile occidentale la cerinţele mult mai conservatoare din ţară, unde Biserica sârbă, cel mai important comanditar din ţară, îşi impunea preferinţele.

Nici măcar pictura laică nu s-a putut dezvolta liber în Serbia în secolul al XIX-lea, pentru că artiştii erau nevoiţi să se muleze pe preferinţele burgheziei. Subiectele, precum şi maniera de redare a portretelor, de obicei idealizată, erau negociate sau acceptate tacit de pictorii care puteau trăi bine, însă îşi sufocau creativitatea. În cea mai mare parte, în arta sârbă din a doua jumătate a secolului XIX pot fi sesizate influenţele puternice ale clasicismului vienez, uneori combinat cu stilul Biedermaier. Este cazul pictorului Konstantin Danil, care a devenit deosebit de apreciat după ce a realizat iconostasul unei biserici din oraşul bănăţean Pancevo. Apreciat şi pentru portretele sale eclectice, care imitau şi modele din pictura flamandă şi din cea spaniolă, dar şi pentru iconostasele reuşite din Timişoara sau Dobrica, Konstantin Danil a înfiinţat mai târziu o şcoală particulară de pictură.

Elevii săi au devenit în timp reprezentanţi importanţi ai esteticii Biedermaier, caracterizată prin gustul pentru idealizarea personajelor. Însă pictorii influenţaţi de acest curent, printre care Jovan Popovic şi Uros Knezevic, au fost nevoiţi să-şi restrângă repertoriul la portrete şi scene cu tematică religioasă, ca răspuns la gustul şi dorinţele comanditarilor. Picturile cu alt tip de tematică - cum ar fi scena de gen sau natura statică -, apărute la mijlocul secolului XIX, au devenit cu atât mai apreciate cu cât erau mai rare. În plus, ele au fost promovate de prima femeie pictor recunoscută în Serbia, Katarina Ivanovic. În mod excepţional, artistei i s-a permis, datorită talentului său ieşit din comun, să urmeze cursurile Academiei din Viena, formare care a orientat-o spre redarea naturalistă şi abordarea realistă, vizibilă mai ales în lucrarea “Autoportret”, expusă la MNAR. În aceeaşi expoziţie pot fi sesizate şi influenţele romantismului, mai ales în ceea ce priveşte picturile lui Dura Jaksic, cum ar fi “Hristos în Grădina Ghetsimani” sau “Procesiunea torţelor prin poarta Stambul din Belgrad”.

Efectele clarobscurului rembrandtian sunt importante pentru acest pictor mai mult decât pentru oricare altul din generaţia lui, efecte cu care îşi dorea să producă privitorului stări de reverii sau chiar halucinaţii. Efortul se poate sesiza cel mai bine în lucrarea “Fata în albastru”. Stevan Todorovic, un alt pictor romantic sârb influent, şi-a legat numele în istoria artei mai ales de pictura istorică, prin lucrări precum “Moartea haiducului Veljko”. Unul dintre cei mai importanţi artişti sârbi ce s-au ocupat de pictura istorică este Uros Predic, care semnează lucrări cu un desen impecabil şi cu o compoziţie echilibrată, printre care “Refugiaţi din Herţegovina”, “Fraţii veseli” sau “Sfântul Sava binecuvântează copiii”.

În a prima jumătate a secolului XX pătrund în Serbia influenţe puternice ale unor curente precum expresionismul, impresionismul sau cubismul. Ivan Radovic a semnat schiţe în tuş sau picturi în ulei cu rezonanţă postcubistă, în timp ce Veljko Stanojevic a fost un reprezentant important al expresionismului cromatic, vizibile în lucrări ca “Femeie în verde” sau “Port la Nisa”.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE VIZUALE
 
CELE MAI