Home » Societate » Justitie » Prădarea României, Capitolul 25: Dezmembrarea DIICOT

Prădarea României, Capitolul 25: Dezmembrarea DIICOT

19 Noi 2009 | 0 comentarii | 2573 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Plângerea lui Ilie Botoş A trecut neobservată o informaţie importantă apărută în volumul “Prădarea României”. Ilie Botoş a făcut o plângere penală împotriva ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei, devenit un fel de stea anticorupţie şi vedetă a setei de dreptate anunţate de Traian Băsescu. În prima fază, preşedintele României, enervat peste măsură de ministrul impus de societatea civilă (cea care l-a ajutat şi-l mai ajută la gâfâita campanie de acum!), a vrut să-l schimbe în câteva săptămâni. Ulterior şi-a schimbat atitudinea. Găsea rapid soluţiile pentru a conduce justiţia după cum i se cerea. S-a întâmplat însă povestea cu Ilie Botoş. “A îndrăznit să o atace în instanţă pe ministrul Monica Macovei pentru decizia impardonabilă de a nu cere extrădarea lui Munaf Mahomed din Irak în România. Tot ce trebuia să facă Monica Macovei ca ministru al Justiţiei era să transmită americanilor cererea DIICOT de extrădare. Era o sarcină administrativă” (Cap. 25 pag. 145). Ilie Botoş a fost obligat să plece de la Parchetul General, iar Munaf n-a mai ajuns niciodată în România? Ce s-a întâmplat cu plângerea generalului Ilie Botoş? Nu era vorba de un bileţel à la Elena Udrea, ci de o plângere penală înaintată de primul procuror al ţării la adresa ministrului Justiţiei, vinovat măcar de neglijenţă, dacă nu de complicitate la lucruri mult mai grave. În aceeaşi notă de la pagina 145 mai apare o precizare a Angelei Ciurea privitoare la întâlnirea cu Stamen Stancev: “Mi-a pus întrebări specifice, inclusiv posibila implicare a lui Radu Berceanu, Traian Băsescu şi Adriean Videanu în afacerea pe care o coordonam. Cred că avea unele informaţii care o orientau spre astfel de întrebări!”. Despre ce afacere este vorba şi cu ce era implicat preşedintele României împreună cu Radu Berceanu şi Adriean Videanu? Este vorba despre energie sau despre altceva? Ca şi Munaf, Stamen Stancev este departe de România. Şi amândoi ar trebui aduşi acasă pentru clarificări de gradul zero!
 
De la stalp la curea de transmisie
De la stalp la curea de transmisie
Preşedintele Băsescu a ales să-şi protejeze prietenii şi aliaţii politici, în loc să declare “toleranţă zero” faţă de traficul de influenţă, într-un caz de corupţie care ameninţa securitatea energetică naţională a României.
 
Am încredere că DIICOT a înfricoşat pe oricine era vinovat în acest caz; sunt aproape sigur că au făcut un pas înapoi şi nu au mai servit în mod direct grupul Marco în interiorul instituţiei prezidenţiale. Cred că simpla ameninţare a dosarului nr. 30 a avut un impact pozitiv în protejarea integrităţii ţării noastre. Totuşi, grupul Marco (redenumit Vimetco, BV în 2007, în ciuda faptului că are aceiaşi proprietari) încă deţine masive resurse de energie în România şi încă mai complotează - credeţi-mă! – să folosească resursele noastre pentru a face profituri de milioane care sunt scoase în afara ţării. Suntem noi, ca naţiune, apăraţi de tot felul de prădători?
 
Nu. Deoarece DIICOT a fost decapitat. DIICOT a fost redus la tăcere - şi acestea sunt veşti fantastice pentru traficanţii de droguri şi de arme şi pentru traficanţii de carne vie care abia aşteaptă să folosească România pentru propriile scopuri, împotriva interesului naţional.
 
Preşedintele Traian Băsescu a preluat funcţia sub steagul luptei anticorupţie. După nici cinci ani, ca rezultat direct al alianţelor constante cu forţele externe care caută să protejeze infractorii şi să ridice prietenii deasupra legii – ca rezultat al acestui comportament, unitatea anticorupţie la nivelul cel mai înalt, DIICOT, a fost redusă la neputinţă.
 
Nu sunt singura victimă profesională a comportamentului tragic şi cinic al preşedintelui.
 
Mulţi profesionişti excelenţi din domeniul criminalităţii organizate au fost îndepărtaţi, într-un fel sau altul. Îi voi menţiona pe câţiva dintre ei, să vă faceţi o idee privind devastarea – şi pierderea suferită de siguranţa noastră naţională.
 
Anchetatorul poliţiei, comisarul Miron, unul dintre cei mai buni analişti cu care am lucrat vreodată - persoana cu care am călătorit în Irak şi în Siria în căutarea adevărului despre Omar Hayssam şi operaţiunile sale legale – a fost îndepărtat complet din cazul FUGA, precum şi din cazul de trafic de armament la care am lucrat foarte bine împreună. Cel mai talentat şi inteligent ofiţer de poliţie, care a dezvoltat legături excelente cu Siria, a fost retras din acest dosar, în ianuarie 2008. Ce vă spune acest lucru?
 
În cele din urmă a fost eliminat din structura biroului procurorului. Nu i s-a mai permis să lucreze în nici un alt caz de crimă organizată.
 
Ce s-a întâmplat cu Miron a reprezentat o pedeapsă din partea noului procuror general Laura Kövesi. Cred că Miron a deranjat SRI, din cauza informaţiilor pe care le primea prin reţeaua proprie, şi l-a deranjat de asemenea pe preşedinte deoarece prin investigaţiile sale a reuşit să descopere ce se întâmpla în Siria, pe baza unor surse din cadrul serviciilor de informaţii siriene, care urmau să pună reflectoarele pe preşedintele nostru.
 
Competenţa şi perseverenţa ucid cariere la DIICOT, sub Regimul Băsescu
 
Înainte de Miron l-am pierdut pe procurorul general Ilie Botoş. Reuşea să insufle încredere şi speranţă în demersurile anchetatorilor.
 
Deoarece sunt sigur că preşedintele ştie exact cum şi de ce a scăpat Omar, nu pot accepta ca o persoană atât de capabilă precum procurorul general Botoş să fie sacrificată ca rezultat al acestei farse complicate, deoarece nu era nici vulnerabil, nici servil. Ilie Botoş a fost o resursă preţioasă pentru naţiune, dar putea fi sacrificat pentru a-l face pe preşedinte să apară ca un tip dur în faţa infractorilor – deşi nu este!
 
Iată doar un exemplu al integrităţii şi al curajului lui Ilie Botoş. A îndrăznit să îl atace în instanţă pe ministrul Monica Macovei pentru decizia impardonabilă de a nu cere extrădarea lui Munaf Mahomed din Irak în România. Tot ceea ce trebuia să facă Monica Macovei ca ministru al Justiţiei era să transmită americanilor cererea DIICOT de extrădare. Era o sarcină administrativă. Totuşi, din motive obscure, a refuzat să facă această cerere. Botoş ştia că Munaf era un martor-cheie care oferea informaţii despre relaţia de afaceri dintre Omar şi anumiţi politicieni influenţi. Munaf era martorul care urma să ajute la rezolvarea anumitor cazuri importante de crimă organizată care subminau economia românească şi instituţiile democratice. Ministrul Macovei, prin acţiunea sa, a privat DIICOT de informaţiile pe care Munaf le putea oferi. La DIICOT se ştia că decizia lui Macovei nu putea fi luată fără ştirea preşedintelui. Din acest motiv, în decembrie 2005, procurorul general Botoş a dat-o în judecată pe Monica Macovei. Acesta este unul dintre multele exemple privind conducerea pe care a exercitat-o Botoş la DIICOT. Botoş este considerat de procurori un adevărat patriot. El a construit o echipă excelentă şi a inspirat procurorii să muncească non-stop. În ciuda talentelor şi a contribuţiilor sale, preşedintele a pus capăt activităţii sale în folosul ţării după fuga lui Omar Hayssam. Ilie Botoş nu putea fi controlat de Băsescu. Preşedintele avea nevoie de un procuror general obedient şi vulnerabil. A găsit-o pe Laura Codruţa Kövesi.
 
După ce Nastasiu a fost eliminat de Kövesi, fără nici o ceremonie, cazul armamentului a fost continuat de un alt procuror curajos şi competent, Angela Ciurea. Chiar în atmosfera de la începutul anului 2008 -marcată de preferinţa clară ca procurorii să nu urmărească agresiv aflarea adevărului, respectiv interesul naţional românesc, procurorul Ciurea a acţionat cu curaj. Ca rezultat a fost şi ea demisă, în 2009.
 
Totuşi, există o mărturie fascinantă cu privire la integritatea sa în căutarea adevărului – una dintr-o sursă mai puţin obişnuită... Pentru a continua urmărirea unui caz de spionaj într-un dosar în care nu avea nici o calitate, s-a întâlnit cu Stamen Stancev, inculpatul bulgar, într-o zonă neutră - Nisa, Franţa – pentru a obţine informaţii pe care le considera pertinente. După aceea eforturile sale profesionale în faţa riscului politic au fost recunoscute de Stamen Stancev însuşi, după cum relatează „Q Magazine“.
 
A spus: „Ne-am întâlnit în Nisa, într-un restaurant cu ferestrele deschise. Nu ne-am ascuns. Mi-a pus întrebări specifice, inclusiv posibila implicare a lui Radu Berceanu, Traian Băsescu şi Adriean Videanu în afacerea pe care o coordonam. Cred că avea unele informaţii care o orientau spre astfel de întrebări...“.
 
„Cred că ceea ce s-a întâmplat acum cu procurorul Ciurea şi într-un mod similar cu procurorul Ciprian Nastasiu dovedeşte că s-au apropiat prea mult de anumite informaţii care conduceau la afacerile ilegale ale unor demnitari cu funcţii înalte. Chiar am întrebat-o: «Ai curajul de a conduce această anchetă?» Şi mi-a răspuns că era hotărâtă, indiferent de importanţa numelor pe care i le-aş fi dat. Când s-a întors în ţară, a fost înlăturată din poziţia sa de adjunct al şefului DIICOT şi trecută pe linie moartă la Parchetul Curţii de Apel, deoarece procurorul general Laura Codruţa Kövesi a cerut CSM-ului să o ancheteze. Mai târziu, Ciurea a fost complet eliminată din Magistratură. După cum observa Stancev, Angela Ciurea s-a făcut vinovată doar de a fi o profesionistă desăvârşită, hotărâtă să urmărească comportamentul infracţional peste tot - inclusiv la Preşedinţie.
 
Un alt procuror – Doru Cristescu – care a instrumentat împreună cu mine cazul ALRO a ieşit la pensie, în mod convenabil, în 2009. Dacă elimini anchetatorii şi procurorii care se ocupă de siguranţa naţională, de combaterea spălării de bani, dosare care sunt şi în atenţia partenerilor NATO, nu poţi spera la eficientizarea Justiţiei şi a actului de justiţie. În acelaşi timp, nu poţi fi partener credibil pentru aliaţi. Nemaivorbind de datoria primordială a instituţiilor statului de a-şi apăra resursele umane şi materiale. De a-şi apăra fiinţa naţională de atacurile prădătorilor. Asta înseamnă să trăieşti într-o minciună periculoasă!
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
JUSTITIE
 
CELE MAI