Home » International » Europa » Populismul, arma eurosăracului

Criză şi instabilitate politică în Europa

Populismul, arma eurosăracului

19 Noi 2009 Razvan Ciubotaru | 0 comentarii | 986 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
La 20 de ani de la căderea comunismului, noile state membre UE nu au devenit modele de stabilitate politică, iar criza economică a dus la înmulţirea referendumurilor, a favorizat căderea guvernelor şi accederea la putere a populiştilor.
 
Gaze anticriza, administrate de guvernul leton, in ianuarie 2009
Gaze anticriza, administrate de guvernul leton, in ianuarie 2009
Ungaria: minciuni electorale şi criză economică
„Am minţit de dimineaţă până seara timp de un an şi jumătate. E evident, ce am promis nu a fost adevărat. (…) Pe termen scurt nu există alternativă. Se mai pot amâna lucrurile, dar nu mult. Va veni clipa adevărului. (…) Nu mai poate continua!“, a fost declaraţia din 2006 a premierului socialist Ferenc Gyurcsany despre situaţia economică a ţării şi care a marcat începutul crizei politice ungare. Declaraţia face parte din mai multe înregistrări care s-au „scurs” către presă. Observatorii l-au bănuit chiar pe premier că a strecurat înregistrarea pentru a dezamorsa acuzaţiile opoziţiei legate de neîndeplinirea promisiunilor electorale de creştere a salariilor şi a ajutoarelor sociale. Anul 2006 a fost marcat de proteste antiguvernamentale violente, soldate cu rănirea a sute de persoane.
 
Ungaria a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a suferit de pe urma crizei economice. Primul efect a fost căderea guvernului socialist al lui Ferenc Gyurcsany, în aprilie 2009. El a fost urmat de un premier apolitic, Gordon Bajnai, care conduce un cabinet de orientare socialistă, cu şanse minime de a rămâne la putere. Marii favoriţi ai alegerilor din 2010, cotaţi cu 60% în sondaje, sunt conservatorii din Fidesz, conduşi de populistul Viktor Orban.
 
Pentru ieşirea din criză, guvernul a contractat un credit FMI în valoare de 16 miliarde de dolari. Deşi perspectivele economice sunt sumbre, fiind prognozată o contracţie a economiei şi în 2010, guvernul a anunţat că nu va accesa următoarea tranşă a împrumutului şi va amâna asistenţa financiară acordată de UE. Comisarul european pentru afaceri monetare, Joaquin Almunia, a anunţat că Ungaria a restrâns în mod eficient cheltuielile bugetare şi a câştigat încrederea investitorilor.
 
Cehia: guvern interimar
Rivalităţile politice din Cehia au dus la o nedorită cădere a guvernului chiar în perioada în care acesta deţinea preşedinţia UE. În urma unui vot de neîncredere dat de partidele de stânga, Partidul Civic Democrat, de orientare liberală, s-a retras de la putere, lăsând locul unui guvern interimar de tehnocraţi condus de fostul director al Oficiului Naţional de Statistică, Jan Fischer, cu sarcina de a organiza alegerile din primăvara anului viitor. Un factor al instabilităţii politice a fost însuşi preşedintele Vaclav Klaus, care a profitat de puţinele prerogative oferite de Constituţie pentru a amâna ratificarea Tratatului de la Lisabona.
 
Criza guvernamentală a îngreunat mult şi procesul de nominalizare a candidatului pentru un post în Comisia Europeană. După refuzul premierului şi apoi al guvernatorului băncii centrale, soluţia de compromis la care au ajuns social-democraţii şi liberalii a fost Stefan Fule, actualul ministru al Afacerilor Europene. Incertitudinea politică de la Praga se va menţine şi după alegerile din 2010, întrucât social-democraţii, cotaţi cu 26% în sondaje, se află la doar un procent în faţa rivalilor liberali.
 
Letonia: populism şi austeritate
Ţară lovită grav de criza economică, Letonia cunoaşte şi o criză politică, marcată de demonstraţii violente în capitala Riga, împotriva măsurilor de austeritate luate de guvern. Economia letonă s-a prăbuşit de la o creştere-record de 12,2% în 2006, la o scădere cu 18% în 2009, iar oficialii au recurs la un împrumut FMI în valoare de 7,5 miliarde de euro. În acest context, sondajele arată că 90% din populaţie nu mai are încredere în partidele politice şi că nici un partid nu ar putea depăşi pragul electoral de 5%, în cazul unor alegeri.
 
Protestele violente din martie 2009 au provocat căderea Cabinetului conservator, acesta fiind înlocuit de un guvern de coaliţie format din cinci partide. Refuzul iniţial al premierului populist, Valdis Dombrovskis, de a reduce cheltuielile bugetare a provocat critici în statele UE şi a dus la pierderea încrederii guvernelor occidentale în relaţia cu Riga. Ulterior, Dombrovskis a acceptat să reducă deficitul bugetar cu un miliard de dolari, sub ameninţarea că Letonia nu va mai primi împrumutul FMI. Estonia şi Lituania încearcă să se diferenţieze de ţara vecină. Guvernul minoritar de la Talin reuşeşte totuşi să se menţină la putere doar prin promovarea unui obiectiv naţional - intrarea în zona euro în 2011, orice eşec al executivului putând să provoace o criză politică.
 
Referendumul, factor de instabilitate
 
În Letonia, partidele sunt percepute ca instrumente politice ale oligarhilor corupţi, iar această situaţie încurajează populismul, care se manifestă deseori prin referendumuri. În 2007, preşedintele a organizat un referendum pentru adoptarea unei legi a securităţii naţionale, acuzând că proiectul legislativ va permite imixtiunea oligarhilor în acest domeniu. În 2008 a urmat un referendum pentru triplarea pensiilor letonilor, iar în acest an, printr-un alt referendum, s-a stabilit că 10% din electorat poate iniţia procedura de dizolvare a Parlamentului, o măsură care sporeşte instabilitatea politică a ţării. În Ungaria, criza politică ce a dus la căderea guvernului socialist condus de Ferenc Gyurcsany a fost marcată de referendumul din martie 2008, iniţiat de opoziţie, pentru anularea taxelor necesare serviciilor medicale şi studiilor universitare. Deşi foarte reduse (circa 1,7 euro), taxele au devenit extrem de nepopulare, iar peste 80% din participanţii la referendum au votat împotriva măsurii guvernului.
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA