Home » Stiinta & Tehnologie » Polul Nord riscă să rămână fără gheaţă în 2008

Polul Nord riscă să rămână fără gheaţă în 2008

29 Apr 2008 Ionut Dulamita | 4 comentarii | 6722 vizualizari
Rating:
21 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Majoritatea gheţii de la Polul Nord este nouă, depusă anul trecut, cu mari şanse să se topească în întregime chiar anul acesta.
 
Oamenii de ştiinţă au avertizat în mai multe rânduri că gheaţa arctică va dispărea în viitorul apropiat. Cele mai recente date arată că Polul Nord s-ar putea transforma într-o întindere de apă chiar în 2008.

“Scenariul pentru vara aceasta este tulburător”, declară Mark Serreze, de la Centrul Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă din SUA (NSIDC), citat de publicaţia “Newscientist”. În urma fotografiilor din Oceanul Arctic surprinse de sateliţi, s-a constatat că cea mai mare parte a gheţii nordice este nouă, depusă anul trecut şi extinsă de atunci.

În schimb, suprafaţa de gheaţă veche de trei ani s-a diminuat, la fel şi cea aşternută acum şase ani. Cum vara se topeşte în general gheaţa depusă în anul precedent, oamenii de ştiinţă se tem că 2008 va acoperi cu apă o largă zonă din Oceanul Arctic, inclusiv Polul Nord. “În acest moment există gheaţă subţire veche de un an chiar şi la Polul Nord, ceea ce creşte posibilitatea ca Polul Nord să rămână fără gheaţă anul acesta”, explică Serreze.

În fiecare an, jumătate din gheaţa de un an se topeşte vara ce urmează, încălzirea globală subţiind din ce în ce mai mult suprafaţa îngheţată a Oceanului Arctic de la Polul Nord. În septembrie anul trecut însă, stratul de gheaţă arctică atingea un nivel-record de micşorare, deschizând pasajul de nord-vest între Groenlanda şi Alaska.

Gheaţa s-a extins în timpul iernii trecute, iar în martie anul acesta a acoperit o regiune mai extinsă decât în aceeaşi lună a anului trecut. Deşi aceasta a fost considerată o veste bună şi chiar dacă iarna aduce depuneri noi de gheaţă, mult mai multă apă solidă se topeşte vara, într-un ciclu ce se repetă de trei decenii, se arată pe stiintaazi.ro.

Gheaţa arctică îşi atinge nivelul maxim în martie, dar acest nivel culminant scade, în medie, cu 44.000 de kilometri pătraţi anual, după calculele NSIDC.

Faptul că Polul Nord se va topi integral, o informaţie senzaţională pentru presă, nu este semnificativ pentru oamenii de ştiinţă, continuă cercetătorul american. Îngrijorător este faptul că gheaţa cu mai mulţi ani vechime nu se adună la fel de repede pe cât se topeşte vara. Mai mult, un fenomen atmosferic cunoscut sub numele de “oscilaţia arctică”, ce generează vânturi ce împing gheaţa veche de mai mulţi ani din Arctic de-a lungul coastei de est a Groenlandei, a intrat în faza sa puternică.

Mai există totuşi factori salvatori. În vara lui 2007, vânturile calde au favorizat topirea. “Dacă avem un tipar atmosferic precum cel de anul trecut, vom pierde o grămadă de gheaţă vara aceasta, dar dacă avem unul mai răcoros, mai ciclonic, atunci ar putea fi păstrată o parte din gheaţă”, concluzionează Serreze.

În plus, temperaturile globale de anul acesta se anunţă mai scăzute decât cele din 2007, graţie efectului de răcire produs de curentul La Niña din Pacific, după cum anunţa la începutul lunii Organizaţia Meteorologică Mondială.

La Polul Sud, situaţia este mai bună, graţie solidului continent Antarctica, potrivit stiinţaazi.ro. Dacă gheaţa se va topi la Polul Sud, aici va rămâne uscat, nu apă ca la Polul Nord.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
ques 29-Apr-2008 17:28
pete pe soare
fiti seriosi, un australian afirma acum doua saptamani ca urmeaza o noua glaciatiune. acuma noi ce facem? stingem becurile, sau le aprindem, ca TrU?
2
www.SfaturiOrtodoxe.ro 30-Apr-2008 09:37
BibliaOrtodoxa.ro
Afirmatia australianului e adevarata fiindca in urma unei incalziri de sera va urma inevitabil o era glaciara - conform stiintei.
E o idee sa stingi becul ca apoi sa te rogi in liniste Lui Dumnezeu, ca doar El ne mai poate salva.
3
skocsis 06-Mai-2008 11:32
Putina fizica elementara
Gheaţa din ocean se topeşte doar cât timp bate Soarele dincolo de Cercul Polar, adica jumătate de an, şi se reface în cealaltă jumătate. Să luăm nişte fizică de gimnaziu (căldura specifică şi de căldura latentă) Ei bine, datorită acestei călduri latente are loc un fenomen foarte interesant în momentul topirii gheţii: se consumă o cantitate de căldură considerabilă fără a creşte practic temperatura apei cu vreun grad. În momentul topirii, gheaţa are zero grade, apa are zero grade, pentru simpla trecere din faza solidă în faza lichidă se cheltuieşte (mai precis se absoarbe din mediu) o cantitate de căldură care se va elibera înapoi de-abia în momentul transformării inverse. Aceasta reprezintă o pierdere de căldură - deci o răcire - a mediului, fără creşterea temperaturii apei, considerabil mai mare decât răcirea mediului necesară pentru a încălzi calota glaciară - să spunem - de la minus patru la minus trei grade Celsius (şi care se reflectă deci într-o creştere a temperaturii gheţii). Este vorba de pierderea (cedarea) căldurii de către mediu (atmosferă şi apa caldă venită prin curenţi oceanici) care duce la răcirea acestuia, pentru creşterea temperaturii gheţii, topirea gheţii, şi apoi creşterea temperaturii apei reci rezultate din topirea gheţii. Să vedem care sunt valorile:

Pentru a încălzi un kilogram de gheaţă cu un grad (spre exemplu de la -5 la -4 grade Celsius), mediul pierde 2100 Jouli (căldura specifică a gheţii);
Pentru a topi un kilogram de gheaţă fără creştere de temperatură (temperatura rămânând zero grade Celsius), mediul pierde 333000 Jouli (căldura latentă de topire a gheţii);
Pentru a încălzi un kilogram de apă cu un grad (spre exemplu de la +4 la +5 grade Celsius), mediul pierde 4180 Jouli (căldura specifică a apei).

Prin urmare, topirea gheţii este cel mai profitabil (eficient) mod de răcire a mediului acesta supraîncălzit prin amplificarea antropică a efectului de seră. (Va urma) http://lskocsis.blogspot.com/
4
skocsis 06-Mai-2008 11:48
Puţină fizică elementară 2
După cum spuneam, topirea gheţii este cel mai profitabil (eficient) mod de răcire a mediului supraîncălzit prin amplificarea antropică a efectului de seră: Fără nici o creştere a temperaturii, se pierde de aproximativ 160 de ori mai multă căldură decât prin încălzirea gheţii cu un grad. După topire, pentru fiecare grad în plus oferit apei oceanului, mediul cedează de aproximativ două ori mai multă căldură decât îi ceda gheţii pentru aceeaşi diferenţă de temperatură!
Astfel, fenomenul semnalat în articol - topirea gheţii arctice - ar trebui privit mai mult ca un simptom care să ne convingă de adevărata dimensiune a încălzirii globale, şi mai puţin ca un fenomen nociv prin sine, întrucât constatăm că nu este altceva decât un mecanism de autoreglare al planetei (care bineînţeles că este în pericol de a fi depăşit în capacitate de impactul antropic).
Este clar că după încălzire va urma o nouă glaciaţie, problema este cât de repede se va întâmpla aceasta. Dacă prin mecanisme indirecte ce urmează topirii calotelor se vor distruge şi sistemele climatice actuale de vehiculare a căldurii prin intermediul curenţilor oceanici, iar zonele cele mai intens industrializate (şi cele mai poluante) vor fi inundate prin creşterea nivelului oceanic, alături de cantitatea enormă de căldură extrasă din mediu prin însăşi topirea gheţii, este posibil ca îngheţul să pornească chiar cu Europa şi aceasta într-un viitor foarte apropiat.

Pentru a înţelege diferenţa dintre topirea gheţii de la Polul Nord şi topirea gheţii de la Polul Sud trebuie să ne amintim primele experienţe cu cuburile de gheaţă din pahar...
Gheaţa plutitoare (cuburile din pahar sau gheaţa de la Polul Nord) când se topeşte nu modifică cu nimic nivelul apei din pahar (ocean). Dacă însă se topeşte gheaţa de pe continent (adăugam apa rezultată din topirea cuburilor din frapieră sau din topirea) nivelul apei din pahar (ocean) va creşte. La câtă gheaţă e Antarctida, se schimbă aspectul hărţii. http://lskocsis.blogspot.com
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
STIINTA & TEHNOLOGIE