Home » Editorial » Editorialisti » Ploaia care va veni

Ploaia care va veni

09 Apr 2008 Razvan Mihai Vintilescu | 0 comentarii | 2753 vizualizari
Rating:
12 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Cea mai sigura metoda de a preveni inundatiile de anul acesta pare a fi sfatul batrinilor. Si nu e o gluma.
 
Unul dintre paradoxurile vitezei este acela ca, proportional cu cresterea numarului de obiecte ce se misca mai repede, viteza totusi scade. Mai exact, el arata de ce, intr-un Bucuresti ticsit de masini, oamenii se misca mai incet decit o faceau intr-unul doldora de cai, carute, birje si calesti. Suprematia sa este insa amenintata de un altul: „Cu cit tehnologia se dezvolta, iar accesul la tehnologie devine mai usor, viteza de reactie a oamenilor scade“. Va propun, mai jos, un studiu de caz.

Nu a fost an de la Dumnezeu in ultima vreme ca incepind din primavara si pina tirziu in toamna sa nu se produca inundatii devastatoare in Romania. Poduri rupte, case spulberate, oameni morti, tot tacimul. Si dupa toata aceasta urgie, tot ce a putut sa faca Institutul National de Hidrologie a fost sa trimita primarilor din localitatile aflate in pericol de a fi din nou bagate la apa niste harti copiate dupa alte harti, care la rindul lor dateaza de la inceputul anilor ’70.

Iar apoi, in cunostinta de cauza, directorul institutului le recomanda primarilor sa se bazeze pe batrinii locului, deoarece hartile cu pricina nu contin modificarile suferite de albiile riurilor in urma marilor inundatii ce s-au succedat de atunci. Asadar, inainte sa puna mina pe sacii de nisip si pe lopeti ca sa inalte digurile, oamenii ar face bine sa puna mina pe babe si pe mosi ca sa stoarca informatii hidrologice de maxima acuratete. Nu satelit, nu computer, nu GPS, nu Internet. Ci batrinii locului.

Dincolo de ridicolul situatiei se mai ridica insa o problema. Pe linga acele catastrofe cauzate de natura, paralel, Romania se loveste an de an de catastrofele administrative. Iar daca cele naturale ramin cam aceleasi, cele antropice ne mentin intr-un soi de suspans macabru. In urma cu vreo trei ani am aflat ca nu avem diguri.

Apoi am vazut ca digurile improvizate ori refacute au fost surpate de sobolani. Am privit cum anul urmator digurile au fost sparte de oameni pentru a nu se inunda orasele. Ne-am minunat ca nu avem harti pentru a vedea in avans unde vor lovi viiturile, iar acum constatam ca avem harti, dar sint prea vechi. Judecind logic, lista localitatilor afectate de inundatii in ultimul an ar trebui concurata de una a oamenilor din domenii conexe acestei probleme, ce si-au pierdut slujba pentru ca fie nu si-au facut treaba, fie au facut-o prea incet.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EDITORIALISTI