Login Inregistrare ca membru
Vin, 25 Mai 2012, 19:37
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Actualizat: 11:35, 2010 Mai 22
Percepţia românilor: „Ţiganii“ sunt „neoamenii” de lângă noi
Romii rămân categoria cea mai defavorizată din Europa. Cercetătorii care se apleacă asupra acestei probleme avertizează că ura majorităţii, manifestată prin agresiuni sau prin izolarea comunităţilor de romi, împiedică integrarea acestora în societate. De această situaţie nu sunt străini nici politicienii, care nu se dau în lături de la a da vina pe romi pentru toate problemele ţării.
Potrivit recensământului din 2002, în România trăiesc 535.140 de romi, 2,46% din populaţia ţării. Cum o mare parte evită să-şi recunoască etnia, percepută mai degrabă ca un stigmat, estimările neoficiale vorbesc de peste 2.000.000 romi, adică aproximativ 10 procente din populaţia totală. Plasamentul comunităţilor de romi în România urmează fidel zonele roşii ale hărţii sărăciei, dar aceasta nu e singura şi nici cea mai gravă problemă cu care romii dau piept.
Spre deosebire de alte ţări europene, în România, exceptând cazul Hădăreni, când sătenii români şi maghiari au lăsat deoparte ura reciprocă şi au pus topor lângă topor şi torţă lângă torţă pentru a-i lichida pe romi, ura nu se manifestă prin violenţă fizică. În pofida acestui fapt, fenomenul rămâne o realitate ce se manifestă prin discursuri agresive, respingere şi chiar segregare.
Pe timpul cercetării sale în Cluj, antropologul Giovanni Picker de la Universitatea din Milano a observat că rasismul este adânc împământenit în mentalul colectiv al românilor. Picker dă exemplul unui afiş din fereastra unui Internet cafe din centrul Clujului care interzicea expres accesul romilor pe motivul că „în fiecare seară se ceartă şi se bat”. Picker subliniază că termenul „ţigan” este adesea despuiat de orice dimensiune umană. „Un taximetrist mi-a spus: «Sunt ei ţigani, dar sunt fiinţe umane». Faptul că a simţit nevoia să facă această precizare m-a făcut să cred că în imaginea populară ţiganii nu sunt priviţi ca fiinţe umane”, argumentează antropologul.
Când vine vorba despre definiţia populară a romilor, cercetătorul italian argumentează că românii pun accent pe diferenţierea culturală a romilor faţă de populaţia majoritară, iar diferenţele socio-economice apar într-un plan secundar. Totuşi, sărăcia romilor este pusă, într-un cerc vicios, chiar pe seama caracteristicilor culturale ale etniei. „Sunt consideraţi săraci pentru că nu muncesc, dar nu muncesc tocmai pentru că sunt romi. E un fel de profeţie care se autoîmplineşte”, explică Picker. Arhitectul român Cătălin Berescu, implicat în elaborarea de planuri urbanistice pentru comunităţile de romi, subliniază că, de multe ori, aceştia nu sunt angajaţi tocmai din cauza etniei lor.
Sfera politică joacă deopotrivă un rol important în perpetuarea prejudecăţilor faţă de minorităţi. Prin atacurile la adresa minorităţilor, politicienii caută fie să adune capital politic de pe urma prejudecăţilor, fie să distragă atenţia publicului de la alte chestiuni aprinse, cum sunt nivelul scăzut de trai, şomajul, criza economică sau scandalurile politice.
„Liderii o cultivă (prejudecata-n.red.) pentru că le convine, aşa pot muta atenţia publicului de la problemele care ar trebui să-l preocupe. Această strategie e cea mai facilă, prejudecata e înrădăcinată, se moşteneşte” este opinia sociologului Vasile Burtea despre rolul romilor de ţapi ispăşitori pentru problemele cu care se confruntă statul. Aceeaşi părere o are şi Giovanni Picker. „Partidele politice tind să promoveze acţiuni radicale, extreme, pentru a obţine atenţie şi pentru a câştiga sprijin electoral”, argumentează el, referin-du-se la modul în care guvernanţii italieni instrumentează isteria populară direcţionată împotriva imigranţilor, dar mai ales a romilor şi românilor. O analiză recentă a think-tank-ului american Stratfor avertizează asupra faptului că xenofobia înfloreşte pe timp de criză, ca un efect secundar al problemelor sociale.
Atitudinea faţă de romi este modelată în primul rând de frecvenţa şi de calitatea contactului social. „Printre persoanele care au cunoştinţe sau chiar prieteni printre membrii comunităţii rome, percepţia era mult mai bună. Percepţia celor care nu au cunoştinţe este mult mai influenţată de imaginea populară a romilor, care este foarte derogatorie”, argumentează Giovanni Picker, consultat de Cotidianul.
În aceste condiţii, segregarea acestor comunităţi are efecte negative. Astfel de cazuri de izolare sunt însă din ce în ce mai frecvente din România. Primarul din Tărlungeni, judeţul Braşov, a împrejmuit comunitatea de romi din sat cu un zid din beton înalt de doi metri, astfel încât romii sunt nevoiţi să facă un ocol de doi kilometri pentru a ajunge în centrul localităţii. Tot o stavilă din beton, construită pe vremea regimului comunist, desparte şi azi cei 1.500 de membri ai unei comunităţi de romi din Sfântu Gheorghe. Ideea zidului le-a venit şi locuitorilor oraşului ceh Nestemice, care au apelat la aceeaşi soluţie în 1999. Tot o formă de discriminare este şi relocarea romilor în tabere iniţiată de Valter Veltroni, edilul Romei. În tabăra de la Castel Romano, la 35 de kilometri de Roma, romii trăiesc în containere, au apă o oră pe zi, nu beneficiază de protecţie împotriva incendiilor şi numeroase maşini de poliţie dau târcoale taberei. Mai mult, tabăra din Via Condoni este chiar împrejmuită cu sârmă ghimpată.
Pe lângă separarea fizică, pe modele ce aduc aminte de proiectele vizând afroamericanii sau chiar de infamul ghetou evreiesc din Varşovia, care anulează interacţiunea între grupuri, măsura are darul de a perpetua fenomenul infracţional. „Astfel de măsuri izolează cultura infracţională şi fac să se reproducă la fel ca în închisori”, este de părere Cătălin Berescu.
În unele ţări europene, chiar membre UE, violenţa fizică împotriva comunităţilor de romi este în ascensiune. Doi romi, tată şi fiu, au fost arşi de vii în urma unui atac premeditat asupra unui grup de romi în localitatea maghiară Tatarszentgyorgy. De asemenea, în octombrie 2008, extremiştii cehi ieşiţi la vânătoare au fost cu greu stăviliţi de poliţişti să nu dea năvală peste comunitatea romă din Litvinov.
Evreii şi romii, ţintele istorice ale xenofobiei europene
Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, observă că există asemănări între prejudecăţile care au bântuit în trecut imaginea evreilor în ochii europenilor şi cele cu care încă se confruntă comunitatea romilor. Mecanismul care stă la baza acestor prejudecăţi este generalizarea stereotipurilor. „Clişeul nu e o minciună, ci un adevăr parţial ridicat la rang de adevăr general”, explică Oişteanu, autorul volumului „Imaginea evreului în cultura română”. „Aici există o paralelă. La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, dar mai ales în perioada interbelică s-a făcut un abuz masiv de stereotipuri mintale. Evreii erau consideraţi murdari, trădători, laşi, se spunea că fraudează, mint, fură şi fac camătă”, aminteşte cercetătorul. Potrivit antropologului italian Giovanni Picker, „lenea”, „murdăria” şi „periculozitatea” sunt cele mai dese etichete negative cu care românii gratulează comunitatea romă. O altă asemănare notează că romii, aidoma evreilor înainte de 1948, nu au un stat propriu care să îi protejeze. Când vine vorba despre diferenţe, Oişteanu notează lipsa de închegare a comunităţii rome în comparaţie cu evreii care şi-au constituit organizaţii naţionale, internaţionale şi continentale foarte puternice. „Romii sunt completamente dezorganizaţi, nu au o voce unică, puternică”, subliniază Andrei Oişteanu.
„Ţigan” versus „rom”
Folosirea denominării „rom” provoacă discuţii aprinse. Recent s-a iţit chiar ideea unei iniţiative legislative care să impună termenul „ţigan” în loc de „rom”, varianta dictată de corectitudinea politică. Argumentele în favoarea folosirii primului constată asemănarea fonetică dintre „rom” şi „România” şi avertizează asupra pericolului pe care asocierea cu romii şi presupusa lor infracţionalitate l-ar putea exercita asupra imaginii ţării. Susţinătorii variantei „rom” argumentează că „ţigan” este în sine o formă de discriminare. „Termenul nu are nici o legătură cu autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un cuvânt profund peiorativ folosit de alteritate/neromi pentru a insulta romii”, a explicat pentru Cotidianul Delia Grigore, lector la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti. Până şi Dicţionarul Explicativ al limbii române recunoaşte conotaţia rasială şi peiorativă atribuită în cultura română cuvântului „ţigan”. Definiţia din DEX explică acest cuvânt prin „epitet dat unei persoane brunete” sau „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, iar pe lista sinonimelor sale se strecoară „cioară” şi „cioroi”, apelative evident rasiste.
-
Cotidianul.ro iti recomanda stirea de business a momentului: Aici sunt banii dvs: Elena Udrea a dat 40 de mil. euro pe săli de sport
18 comentarii
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
||
|
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
- SECRETARA - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- INGINER OFERTARE - VEL SERVICE
- Assistant Manager - BCL Group
- consultant financiar - DIASING Agent de Asigurare SRL
FEATURES
Recomandări de weekend
14 Mai 2010 0 comentarii
“Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan. Îl secundează Marin Moraru, Mihai Fotino, Carmen Stănescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Sanda Toma, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.
Salonul Cărţii de la Torino
Fantasmele memoriei
13 Mai 2010 0 comentarii
Astăzi s-a deschis cea de-a 23-a ediţie a “Salonului Internaţional al Cărţii” de la Torino, care va dura până pe 17 mai. Sunt prezente peste 1.400 de standuri. O noutate a actualei ediţii este şi extinderea manifestării dincolo de hotarele regiunii: la Roma, Milano, Florenţa, Bologna şi Napoli. Pe lângă lansările de carte, publicul entuziast va putea asista la mese rotunde, conferinţe, dar şi la numeroasele concerte ce se vor derula în Salonul Galben de la Lingotto, precum şi în librăriile şi cafenelele din centrul oraşului.
Drame, politică şi “dezmăţ” la Cannes
14 Mai 2010 2 comentarii
Ploaie de bliţuri, numeroase personalităţi, în seara inaugurală. Cu “maximus, maximus” a fost primit Russell Crowe la premiera filmului “Robin Hood”, o ecranizare a legendei haiducului medieval englez, în viziunea regizorului Ridley Scott. Îi dă replica celebra Cate Blanchett în rolul Lady Marian.
Surprize şi nostalgii la Cannes
12 Mai 2010 0 comentarii
Cu numai două zile înainte de deschiderea festivalului, în competiţia oficială a mai intrat o peliculă. E drept, autorul ei nu este un necunoscut. Organizatorii au admis înscrierea filmului „Route Irish” al lui Ken Loach. O chitară pentru tine
15 Mai 2010 0 comentarii
Acesta a fost invitaţia clubului Fire pentru şapte tineri talentaţi care s-au duelat într-o confruntare artistică, miza fiind îndeplinirea visului oricărui folkist: o chitară electro-acustică Ibanez.
Iarmaroc Fest, muzică şi bâlci în pădure
14 Mai 2010 0 comentarii
Între 21 şi 23 mai se dă adunarea amatorilor de rock, folk, funk, techno, raggae, hip-hop, house şi electro la Urziceni, într-un loc pitoresc, o pădure de 27 de hectare, la Iarmaroc Fest, eveniment ce-şi doreşte să recreeze întâlnirile duminicale de bâlci. La Arte, Cetăţeni!
15 Mai 2010 0 comentarii
Noaptea europeană a muzeelor este patronată pentru a doua oară consecutiv de UNESCO. Anul acesta, sediul organizaţiei de la Paris îşi va deschide porţile în noaptea de sâmbătă spre duminică marelui public. „Ghepardul” revine la Cannes
11 Mai 2010 2 comentarii
În 14 mai, la Festivalul Filmului de la Cannes, în secţiunea Cannes Classics, va fi prezentată capodopera lui Luchino Visconti, “Ghepardul”. Pelicula, realizată în 1963, după romanul omonim al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a fost distinsă cu Palme d’Or pentru cel mai bun film, la cea de-a 16-a ediţie de pe Croisette. Filmul va fi prezentat în avanpremieră mondială într-o versiune restaurată digital în 4K. Incertitudini, proteste şi speranţe pe Croisette
11 Mai 2010 0 comentarii
S-ar părea că anul acesta împotriva Festivalului de Film de la Cannes s-au unit şi cerul, şi pământul, şi apele mării.
Un templu al cinematografului
14 Mai 2010 0 comentarii
Celebra construcţie de 167 de metri (masa construcţiei are 113 metri, iar cupola, 47 de metri), al doilea edificiu ca înălţime din Italia, “La Molle Antonelliana”, situată în centrul istoric, simbol arhitectonic al oraşului Torino. Această construcţie, în forma cea mai paradoxală din câte pot exista, are o sală de proiecţie în care vizitatorii se pot întinde pe şezlonguri comode pentru a urmări filmele şi unde, la anumite intervale, proiecţiile se întrerup, cupola se deschide lăsându-te să urmăreşti stelele şi norii, care fug cu aceeaşi viteză ca şi imaginile fantastice ale lanternelor magice.
Cu foarfeca prin ziare şi emisiuni
Oamenii mogulului cel bun spun lucruri trăsnite
13 Mai 2010 0 comentarii
Protestele pensionarilor şi posibilele mari mişcări sindicale se pare că au generat unele frisoane. Drept urmare, presa “oficială” a luat atitudine. B1 şi EVZ au fost din nou în prima linie.
Nu doar Gazprom, ci şi „Rusia Vie”
România devine şi piaţă culturală pentru Rusia
14 Mai 2010 0 comentarii
Ambasada Rusiei şi Centrul de Afaceri al CSI încearcă să aducă aminte că Rusia nu înseamnă doar gaze naturale, ci şi Cehov sau Mihalkov. Un prim pas este spectacolul de pe 16 mai, ora 18.00, de la Sala Tinerimea Română al ansamblului muzical căzăcesc “Jivaia Rus”. Urmează zilele culturii ruse în oraşele româneşti şi retrospective de filme după piesele lui Cehov, la 150 de ani de la naşterea autorului.
Dosarele de presă cotidianul.ro
Eforia Spitalelor Civile
O restituire necesară
10 Mai 2010 1 comentarii
Sistemul sanitar românesc este fără îndoială şubrezit sau mai degrabă sabotat de perpetua confuzie birocratică în privinţa surselor de finanţare. Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte simplu. Torino. Allegro con gusto
12 Mai 2010 2 comentarii
Pictoriţa Elisabeth Vigée-Le Brun, portretista Mariei Antoaneta, spunea despre Torino, în 1789, că este unul dintre cele mai spectaculoase oraşe ale Europei, unde “străzile, pieţele au o regularitate a ţesutului urban”.
Interviu cu Florin Marcu - director general Sindserv
Primul serviciu de urgenţe electrice (2)
12 Mai 2010 1 comentarii
Angajaţi punctuali şi un serviciu organizat după modelul nemţesc. În maximum o oră de la efectuarea apelului telefonic, orice fel de problemă legată de sistemul de electricitate este rezolvată. Aceasta este noutatea, în materie de servicii, oferită de electricienii care lucrează pentru serviciul IntervEL, un serviciu nou apărut pe piaţă.
Advertorial:
Piscina, ca o rachetă de apă
(Sau poveşti din prostiile amatorilor şi din universul profesioniştilor)
12 Mai 2010 0 comentarii
În timp ce Mihaela Bucur de la Chemoform vorbea despre proporţia obligatorie a substanţelor chimice în apa de piscină mi-am adus aminte cum, prin 1993, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri români se căina pe marginea unui bazin. Ce dracu' are, că schimb apa tot la două-trei zile şi tot se înverzeşte. Nici omul nostru şi nici românii în general nu prea au habar ce maşinărie complicată este o piscină.
Oscarul italian pentru “Concertul”
10 Mai 2010 0 comentarii
Lansat în premieră mondială toamna trecută, la Festivalul de la Roma, “Concertul” regizorului francez de origine română Radu Mihăileanu a primit cel mai mare premiu decernat în Italia, “David di Donatello”, pentru cel mai bun film european. Văduva neagră cucereşte Parisul
09 Mai 2010 2 comentarii
Musée d’Orsay prezintă o şocantă expoziţie, „Crimă şi pedeapsă”, ce va fi deschisă până la 17 iunie.
Mirela Zeţa (Mondenii) despre parodierea vedetelor: “Suntem actori, nu judecători”
08 Mai 2010 2 comentarii
Îndrăgostită de scenă şi de universul provocator al personajelor pe care le interpretează, Mirela Zeţa este printre puţinii artişti care preferă în egală măsură să trăiască în lumina reflectoarelor dar şi în spatele acesteia. Jurnal pe portativ, la Viena
09 Mai 2010 0 comentarii
Nicicând Viena nu este mai frumoasă decât primăvara, când este scăldată de mirosul pomilor în floare. Este unul dintre cele mai înverzite oraşe ale Europei.
Shoppingul Principelui
08 Mai 2010 1 comentarii
Muzeul Liechtenstein din Viena, complet renovat, el însuşi un univers baroc, găzduieşte una dintre cele mai importante colecţii private din lume, aparţinând Prinţului Hans Adam al II-lea de Liechtenstein. Colecţia cuprinde peste 1.500 de picturi, sculpturi şi piese de mobilier, de la Renaşterea timpurie până la Romantismul austriac.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".












