Home » Bani & Afaceri » Companii » Patrick Gelin pleacă de la conducerea BRD

Patrick Gelin pleacă de la conducerea BRD

11 Noi 2009 Adrian Popa | 0 comentarii | 1366 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Motivul este decizia lui Gelin de a se retrage din activitatea profesională, după 40 de ani de carieră în cadrul grupului bancar francez, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Cu o lună înainte de a-şi anunţa decizia, Gelin vorbea pentru Cotidianul despre efectele brutale şi lipsite de nuanţe ale crizei în România.
 
Patrick Gelin
Patrick Gelin, actualul preşedinte al BRD - Groupe Société Générale, considerată ca mărime a doua bancă de pe piaţa locală, va pleca de la conducerea instituţiei la 1 ianuarie 2010. Adunarea Generală a Acţionarilor, care va stabili cine va conduce în continuare banca, va avea loc pe 14 decembrie. Cel mai probabil Gelin va fi înlocuit cu Guy Marie Charles Poupet.

BRD a obţinut, în primele nouă luni ale anului, un profit net de 660 milioane de lei (156 milioane de euro), în scădere cu 19% faţă de intervalul similar din 2008. Activele băncii se ridicau la 47,9 miliarde de lei (11,4 miliarde de euro) la 30 septembrie 2009, în creştere cu 7,6% faţă de nivelul consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Patrick Gelin, pentru Cotidianul: “În România efectele crizei au fost brutale şi lipsite de nuanţe”

Chiar şi aşa, şeful BRD consideră că pentru România criza nu este o fatalitate. Percepţia crizei s-a manifestat cu întârziere în România, dar efectele au fost brutale şi lipsite de nuanţe, crede Gelin adăugând că analiştii au transmis mesaje alarmiste, reţinând doar aspectele negative, iar un climat de pesimism s-a propagat în întreaga ţară. Pe viitor însă piaţa locală rămâne atractivă pentru investitorii străini, Unele companii doar şi-au amânat investiţiile, însă pe viitor vor aduce bani în România, potrivit preşedintelui BRD.

Care sunt problemele cu care vă confruntaţi în sectorul bancar cel mai des în această perioadă, pe fondul crizei?

În două cuvinte, vorbim pe de o parte, de cererea scăzută de finanţare, iar pe de altă parte, de creşterea costului riscului. Percepţia crizei s-a manifestat cu întârziere în România, dar efectele au fost brutale şi lipsite de nuanţe. În general, analiştii au transmis mesaje alarmiste, reţinând doar aspectele negative, iar un climat de pesimism s-a propagat în întreaga ţară. Pe scurt, am trecut de la un exces de încredere la un exces de neîncredere. Există, evident, motive obiective pentru această schimbare de percepţie: recesiunea din Europa Occidentală, consecinţele sale asupra economiei româneşti, amploarea neaşteptată a deficitului bugetar, speculaţia legată de leu (alimentată de specialiştii internaţionali ai "pescuitului în ape tulburi").

Eu sunt, însă, pe deplin convins că o parte a acestei abordări rămâne iraţională şi că anumite caracteristici ale economiei româneşti sunt uitate. Sunt, într-adevăr, câteva elemente fundamentale de care trebuie să ţinem cont. În primul rând, România nu depinde decât moderat de pieţele internaţionale; datoria sa publică externă este scăzută, datoria privată reflectă susţinerea acordată de societăţile-mamă filialelor locale, ponderea exporturilor în PIB nu este decât de 30% (în Ungaria ajunge la 80%, de exemplu).

Piaţa locală constituie resortul principal al creşterii economice; este o piaţă importantă în care, după cum se ştie, cererea de investiţii – atât a populaţiei (locuinţe, echipamente), cât şi a întreprinderilor (infrastructuri) – este considerabilă. Sistemul bancar este solid şi bine controlat de BNR. Surse semnificative de finanţări externe mai există: sprijinul societăţilor-mamă pentru întreprinderile străine şi aportul românilor care lucrează în străinătate – chiar dacă sumele sunt în scădere, apoi aportul fondurilor europene – care nu au, deocamdată, decât un rol marginal.

Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca situaţia actuală a ţării să se îmbunătăţească?

Recesiunea nu este o fatalitate pentru România. O mare parte a pesimismului este legată de necunoaşterea unor realităţi şi de lipsa de vizibilitate asupra politicii care trebuie adoptată. Mobilizarea tuturor actorilor şi punerea în practică a unui plan de acţiune global trebuie să permită inversarea tendinţei cu care ne confruntăm; dar trebuie acţionat puternic şi rapid.

Care sunt normele legislative, cadrele fiscale, problemele birocratice, care vă incomodează cel mai mult în activitatea dumneavoastră?

Este nevoie ca sistemul bancar să poată continua să finanţeze economia în condiţii satisfăcătoare. Nu cred că este vorba despre o problemă legislativă. Important în această perioadă dificilă pe care o traversăm este să asigurăm o coordonare cât mai puternică şi o cât mai bună comunicare cu bnr şi cu celelalte autorităţi naţionale. Aceasta este determinantă pentru ca autorităţile să dispună de o sursă de informaţii actualizată şi să aplice măsurile care ar putea avea un impact maxim asupra creşterii economice. Această comunicare, pentru a fi eficientă, trebuie să se bazeze pe anumite criterii de discreţie şi de profesionalism. Cred că se pot face progrese în acest domeniu.

Este România în continuare un mediu atractiv pentru afaceri?

Răspunsul este categoric pozitiv. Criza nu trebuie să împiedice potenţialul ridicat de dezvoltare al ţării din toate sectoarele. Întârzierea în mobilizarea fondurilor europene va fi recuperată treptat. Companiile multinaţionale şi-au amânat uneori investiţiile, dar fără a periclita dezvoltarea lor viitoare. Chiar şi în prezent constatăm interesul manifestat de mai multe IMM-uri din Europa occidentală pentru această piaţă. Este evident că în România, creşterea va fi mai rapidă dacă programul de modernizare a infrastructurilor se accelerează. Pentru a rezuma, nu am nicio îndoială în privinţa atractivităţii pieţei româneşti; singura întrebare care rămâne este cea legată de ritmul de creştere.

Duce ţara noastră lipsă de oameni competenţi şi profesionişti? Educaţia din România are un nivel de performanţă suficient pentru a furniza angajaţi capabili pentru sectorul privat?

Consider că există într-adevăr o penurie de competenţe. Mulţi dintre studenţii români de o foarte bună calitate, care-şi fac studiile în străinătate, nu se întorc în România, din mai multe motive. Într-adevăr, se simte în special lipsa unei "business school" de nivel internaţional. A determina această categorie de populaţie să se reîntoarcă în România constituie unul dintre obiectivele majore pentru viitor.

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
COMPANII
 
Vrei un business la cheie?
Viziunea HomeLife este aceea de a oferi o solutie totala pentru persoanele ce au o gandire de perspectiva, care doresc sa intemeieze o afacere de calitate si profitabila in domeniul imobiliar.
HomeLife va ofera marketing - Five Stars Marketing Program TM , training - HLU MBA HomeLife University TM [detalii]