Home » Home » Reportaj » Pasiune de-o viaţă: Paznic de noapte cu masterat

Pasiune de-o viaţă: Paznic de noapte cu masterat

10 Dec 2009 Dan Coste | 0 comentarii | 1681 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Craioveanul Ion Georgescu, mare pasionat de numismatică, a terminat masteratul în Cercetarea şi conservarea mărturiilor istorice.
 
Georgescu si-a vandut colectia ca sa isi plateasca facultatea
Georgescu si-a vandut colectia ca sa isi plateasca facultatea
De asemenea, a publicat cartea „Jetoane şi bani de război“ şi mai are gata lucrarea de specialitate „Pistornicile şi mântuirea universală“, pe care nu o poate tipări din lipsă de bani.
 
Din acelaşi motiv nu-şi poate da nici doctoratul. Ziua se ocupă de agricultură în comuna doljeană Urzica Mare, sat Urzicuţa, iar noaptea păzeşte Muzeul din Craiova, fiind angajat la Direcţia Judeţeană Pază şi Servicii din anul 1996. Ştie piesele muzeului cu ochii închişi, iar dacă ar dispărea una, ar constata imediat. I se mai spune şi paznicul care scrie cărţi.
 
Nascut în noiembrie 1956, Geor­gescu s-a îndrăgostit de arheologie la vârsta de 13 ani, pe când prof. Tatu­lea, fost director al muzeului craio­vean, a organizat un şantier de săpă­turi pe valea râului Deznăţui. A lucrat aici trei ani, a urmat liceul, a făcut armata, devenind numismat în ade­văratul înţeles al cuvântului în 1981.

Dom’ Jeton
Despre el, Ion Georgescu susţine cu modestie că este „şi numismat, şi arheolog, dar nici una, nici alta. Sunt mai degrabă un om căruia îi place să studieze în special monede şi jetoane, să descopere mărturii despre imaginea şi istoria lor“. Jetonul a fost o monedă semioficială folosită în trecut ca mărunţiş pentru diverse schimburi de bunuri în interiorul unei cetăţi, moşii sau zone geografice. Datorită pasiunii pentru aceste piese de schimb, Georgescu a fost poreclit de apropaiţi Dom’ Jeton.
 
Începând cu anul 1981, craioveanul nostru a început să strângă o mulţime de monede vechi. La un moment dat, din lipsă de bani, s-a văzut nevoit să-şi vândă colecţia. Pe urmă s-a apucat din nou de achiziţii, adesea cu plata în rate. Ca să-şi poată plăti taxele la facultate a vândut-o şi pe aceasta. Georgescu a absolvit cursurile Facultăţii de Agronomie, fiindcă la Craiova nu exista una de istorie. Când s-a înfiinţat, şi-a dat masteratul.
 
Fascinat de înaintaşii oltenilor
„Am o piesă teribilă dintr-o colecţie de topoare de piatră aparţinând prof. Pătraşcu“, ni s-a mai destăinuit Georgescu. „Acestea erau folosite în trecut la măsurarea timpului pe teritoriul ţării noastre, în intervalul 2000-2800 î.H. Sunt semne de scriere - o să public un studiu foarte documentat pe tema asta - cu privire la solstiţiu, echinocţiu, a semnului lunii a treia şi cel anual sau al luminii, care foloseau la măsurători precise ale timpului. Existau inclusiv calendare după semnele solare şi lunare. La opt ani de zile se verificau după strălucirea lui Venus. Sunt efectiv fascinat de cunoştinţele de atunci ale locuitorilor actualei Oltenii.“ Cercetătorul mai deţine un mic vas aparţinând cultului fecundităţii şi provenind din zona Plosca, pe care este înfăţişată viaţa uterină a fătului. Vasul era folosit pentru a marca trecerea din stadiul adolescenţei în cea a maturităţii feminine. Tinerii foloseau un alt vas, numit atkor, care face legătura cu dansul Căluşarii.

Un chilipir din neolitic
Georgescu se mai mândreşte cu câteva monede de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, descoperite în zonă, care demonstrează confluenţa de schimburi dintre diverse zone din Serbia, Bulgaria şi România. „Anul trecut am vândut 52 de piese antice, mai mult romane şi bizantine, Muzeului Naţional al României“, se mai confesează pasionatul numismat. „Am dat şi un topor din bronz, din epoca neolitică, Cultura Sălcuţa, pe care l-am găsit în târgul de la Craiova. Când l-am văzut pe tarabă, nici n-am visat că este o piesă valoroasă. M-am tocmit şi l-am luat cu 25.000 de lei vechi, în loc de 30.000 de lei cât cerea proprietarul pe el. Când l-am luat în mână, am rămas cu gura căscată. Mi-am dat seama că tocmai intrasem în posesia unui topor de aramă din neolitic. I-am mai dat omului 10.000 de lei, ca să bea o bere. Pe urmă am vândut toporul, care avea o vechime de vreo 3.000 de ani, Muzeului Naţional. Am primit vreo patru milioane de lei pe el.“
 
„Din agricultură nu se poate trăi“
Pasionat şi de agricultură, Georges­cu munceşte propriul pământ, al mamei şi al unei mătuşi bătrâne. Din păcate, spune el, „din această activitate nu se poate câştiga ca să poţi trăi“. Anul acesta a investit 12 milioane de lei vechi la hectar (pentru arat, discuit, semănat, îngră­şă­minte şi restul) şi n-a scos mai mult de 9 milioane de lei la hectar. La animale a renunţat în urmă cu doi ani. „În tot satul Urzicuţa erau cam 70 de capete de vite, acum dacă mai sunt 10-12“, ne mai spune paznicul de muzeu, cu regret în glas. La un moment dat visase să înfiin­ţeze un muzeu în comuna Urzica Mare. Avea economii de vreo 25 de milioane de lei vechi şi primise promisiuni de sprijin din partea primarului. Cum acesta nu s-a ţinut de cuvânt, de visul lui Georgescu s-a ales praful. În schimb, satul său, Urzicuţa, dispune de trei cârciumi.
 
Acum, pasionatul numismat are de gând să ajute un muzeu dintr-o altă localitate, de pe Valea Deznăţâiului. De asemenea, când are posibilitatea, mai organizează unele expoziţii de profil. Soţia lui Ion Georgescu lucrează tot la muzeu. Nu are pasiunea lui, dar este un angajat conştiincios. Nici fiul nu continuă tradiţia tatălui, care probabil va pieri odată cu acesta.
 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
REPORTAJ
 
CELE MAI