Home » Arte & Popcult » Paradoxul Cannes: favoriţi şi nu prea

Paradoxul Cannes: favoriţi şi nu prea

21 Mai 2009 Alexandra Olivotto | 0 comentarii | 1219 vizualizari
Rating:
10 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
„Looking for Eric“ ar avea şanse la Palme d’Or, însă arareori comediile iau trofeul. Cel mai bine cotat este „Un prophéte“ de Jacques Audiard, dar distincţia supremă i-a revenit anul trecut tot unui francez, iar juriul n-ar prea repeta figura, cu atât mai mult cu cât e condus de Isabelle Hupert.
 
Almodvar
S-au scurs nouă zile de Cannes, au mai rămas de văzut patru din 20 de lungmetraje şi favoritul în toată puterea cuvântului refuză să se arate. Ultima peliculă ale cărei şanse de a lua Palme d’Or înfloresc pe zi ce trece este „Das weiße Band“ de Michael Haneke. Filmul alb-negru realizează un portret al stării extrem de incipiente a nazismului prin intermediul unei fresce familiale: copii la şcoală, copii cărora li se impută maturitatea, copii asupriţi de părinţi şi trataţi cu atât mai aspru cu cât evenimente stranii încep să aibă loc şi un vinovat trebuie găsit; totul petrecându-se în anul 1913, Germania rurală. Un alt argument în favoarea şanselor lui Haneke la trofeul suprem al Croazetei: client fidel al Cannes-ului din ’97 încoace, a participat frecvent în Competiţie şi a luat toate premiile posibile mai puţin Palme d’Or.

Dintre numele mari care păreau că vor anima Competiţia, puţine au rămas în picioare; iar Lars von Trier, cu tot cu „Antichristul“ său, a căzut primul. Jane Campion participă cu o peliculă prea frumuşică, prea lirică şi prea departe de realitate pentru Competiţie. Publicaţia „Screen“ punea „Un prophéte“ de Jacques Audiard pe primul loc în top (3.4 puncte), dar ce să-i faci, preşedinta juriului din acest an şi câştigătorul Palme d’Or din 2008 sunt ambii „hexagonezi“ şi un alt francez câştigător n-ar da bine la CV-ul festivalului. Însă într-adevăr, pelicula lui Audiard, un bildungsroman paradoxal din cauza plasamentului în închisoare (vorba regizorului, „personajul meu înfloreşte într-un mediu care pe mulţi îi costă gâtul“), reprezintă creme de la creme într-o competiţie extrem de inegală, vezi dezastrul „Kinatay“, de acelaşi Brillante Mendoza, care anul trecut discredita configuraţia festivalului cu „Sebis“.

Pe locul doi, „Screen“ îl aşază pe Almodóvar (foto), al cărui „Los abrazos rotos“ a fost notat cu 3.2 puncte; însă receptarea jurnaliştilor a fost ceva mai moderată, fiind vorba de un Almodóvar „fără prea mult sânge în instalaţie“. Dacă ar lua Palme d’Or cu această peliculă după ce l-a ratat acum trei ani cu „Volver“ - tot cu Penélope Cruz -, ar fi doar un premiu de consolare. De un succes fenomenal la presă s-au bucurat două pelicule care însă în cursa pentru cel mai important premiu al Croazetei întâmpină un cuplu de obstacole: ambii regizori au un Palme d’Or şi ambele lungmetraje sunt comedii, o specie care nu prea ia de obicei premii la Cannes. Este vorba de lungmetrajul „Looking for Eric“ de Ken Loach (premiat în 2006) şi „Inglorious Basterds“ al lui Tarantino (premiat, e drept, în 1994). Însă, fără îndoială, sunt peliculele din Competiţie care s-au ales cu cele mai entuziaste cronici, cea mai mare intensitate a aplauzelor şi cele mai mari cozi la intrare.
 
Articol apărut cu sprijinul APA NOVA
 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ARTE & POPCULT