Home » Stiinta & Tehnologie » Antropologie » O civilizaţie veche de 6.000 de ani, descoperită într-un sat de pe Dunăre

O civilizaţie veche de 6.000 de ani, descoperită într-un sat de pe Dunăre

10 Dec 2008 Cosmin Popan | 0 comentarii | 6442 vizualizari
Rating:
18 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
30 de case, 6.000 de obiecte, un fost nod comercial înfloritor şi unul dintre cele mai promiţătoare situri dintre Carpaţi şi Balcani. Asta au descoperit cercetătorii de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” la Pietrele, în judeţul Giurgiu.
 
O civilizatie veche de 6.000 de ani, descoperita intr-un sat de pe Dunare
Şase ani, din care vară de vară câte trei luni în soare torid, i-au trebuit unei echipe de peste 30 de cercetători pentru a săpa şi a scoate la suprafaţă neoliticul de pe malul Dunării. Ajutaţi de Institutul de Arheologie de la Berlin, cercetătorii români de la “Vasile Pârvan” au scos din pământ peste 6.000 de obiecte din piatră, os, corn, lut, cupru şi ceramică. Au reconstituit astfel o verigă lipsă din cultura neolitică Gumelniţa, una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului 5 î.Hr. Şi au prezentat rezultatele marţi, în cadrul conferinţei “Pietrele vorbesc”, găzduită de Institutul Cultural Român.

“E vorba de o aşezare din epoca neolitică cu mai multe ansambluri în jurul unui ansamblu central, o aşezare de tip tell, localizată undeva la est de Giurgiu”, trasează pentru Cotidianul concluziile săpăturilor Daniel Spânu, membru al echipei de cercetare din cadrul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”.

Casele neolitice respectau destul de fidel logica unei comunităţi de azi: erau despărţite de uliţe înguste, de până la un metru şi jumătate lăţime, cu unele locuinţe construite la înălţime, care reprezentau centrul vieţii acelei comunităţi, fiind, probabil, folosite ca spaţii de depozitare. Potrivit unei alte membre a echipei româneşti, Meda Toderaş, citată de MEDIAFAX, până în prezent au fost cercetate patru astfel de case; aici şi pe uliţe s-au găsit circa 5.300 de artefacte din piatră, os, corn, lut, cupru şi Spondylus - un melc din Marea Mediterană. Au mai fost scoase la suprafaţă topoare, vârfuri de săgeţi, unelte de ascuţit sau lustruit, ace de pescuit, statuete, figurine, plus 800 de vase de ceramică, lustruite şi decorate cu desene geometrice sau care imită valurile.

Acestor obiecte li se alătură greutăţi de ţesut din piatră care atestă existenţa unor războaie, dar şi podoabe din cupru, Spondylus şi aur, care fac dovada unei structurări ierarhice a comunităţii, după cum sugerează Toderaş. “Putem face analogii cu o necropolă foarte bogată de la Varna, datată din aceeaşi perioadă cu cea pe care o cercetăm”, adaugă şi Spânu.

Bogăţia şi varietatea obiectelor descoperite spun multe şi despre dinamica importantă a zonei. “Obiectele de cupru sunt printre primele de acest fel de pe teritoriul actual al României. Sursele de proveninţă ale acestui material sunt Balcanii Centrali, zona Bulgariei sau a Serbiei”, certifică Spânu. Acesta avansează o teorie care plasează zona Pietrele într-o reţea comercială importantă: “Era într-o reţea comercială alături de mai multe centre, prin intermediul acestei reţele făcându-se tot felul de schimburi încă de acum 6.000 de ani, de la Mediterana până înspre nordul continentului”. Oamenii se mişcau pe cursurile Dunării, precizează Toderaş: “Cumva, această aşezare era ca un nod, veneau toţi pe la ei şi ei se duceau la toţi”.

Cum arăta un om obişnuit de la malul Dunării acum 6.000 de ani? Arheologii nu au un răspuns precis, însă pot trasa câteva elemente: vetrele, râşniţele, armele şi alte unelte vorbesc despre activităţi precum vânătoarea, pescuitul, agricultura sau ţesutul. Oamenii vânau animale mari, precum bouri, mistreţi, cerbi, inclusiv pentru a obţine şi prestigiu social. “Existau familii care trăiau în acelaşi loc, la un standard asemănător unii faţă de alţii”, îi vede de la distanţă de milenii Spânu.

Programate iniţial pentru 10 ani, cercetările de la Pietrele se vor prelungi până în 2013. Toate obiectele descoperite vor rămâne în patrimoniul Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan”. “Suntem la mijlocul cercetării. La sfârşit vom compara rezultatele noastre cu cele din alte situri, fie ele din România sau din Bulgaria. Probabil că e unul dintre siturile importante de la Dunărea de Jos din aceea perioadă”, este încrezător Daniel Spânu.

ICR va găzdui până pe 20 decembrie o expoziţie cu obiecte descoperite la Pietrele şi fotografii ale acestora.

Arheologie de cort

“Stăm în corturi aproape două luni pe an”, povesteşte Spânu pentru Cotidianul cei şase ani de săpături la malul fluviului. “Închiriem o şcoală locală, unde avem laboratoarele de restaurare, fotografiat şi desenat piesele. Tot ce e scos din pământ e amănunţit documentat şi inclus apoi într-o bază de date uriaşe. Săpătura se face de la ora 7.00 la 15.00, pe soarele torid de la Dunăre. Fiecare dăm şi la lopată, dar lucrăm şi cu penseta. E o muncă foarte laborioasă, de detectiv aproape.”

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
ANTROPOLOGIE
 
CELE MAI