Home » International » Europa » O cină de taină pentru viitorul UE

27 de voturi pentru preşedintele a 500 de milioane de europeni

O cină de taină pentru viitorul UE

11 Noi 2009 Razvan Ciubotaru | 0 comentarii | 1369 vizualizari
Rating:
6 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Liderii UE îl vor nominaliza, în cadrul unei cine la Bruxelles, pe primul preşedinte permanent al Uniunii. În lipsa unor criterii concrete, rivalităţile dintre statele membre şi personalitatea fiecărui lider sunt cele care fac alegerea.
 
Fredrik Reinfeldt (stanga) a amanat pana in noiembrie luarea unei decizii
Fredrik Reinfeldt (stanga) a amanat pana in noiembrie luarea unei decizii
Preşedinţia suedeză a UE a anunţat că liderii statelor membre vor decide pe 19 noiembrie, în cadrul unei cine la Bruxelles, nominalizările pentru cele mai importante trei poziţii în cadrul Uniunii. „Sperăm ca la acest summit să ajungem la un acord pentru ocuparea celor trei importante funcţii create prin Tratatul de la Lisabona“, se arată într-un comunicat al preşedinţiei suedeze a UE. Este vorba despre funcţia de preşedinte al Consiliului European, cea de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi vicepreşedinte al Comisiei Europene şi despre postul de secretar general al Consiliului European.
În timp ce marile state europene negociază, analiştii subliniază lipsa de transparenţă a numirilor în principalele funcţii UE. Practic, 27 de persoane vor alege primul preşedinte al UE în locul a jumătate de miliard de cetăţeni europeni. Potrivit unuia dintre părinţii proiectului Constituţiei Europene, Valery Giscar d’Estaing, nici criteriile alegerii liderilor UE nu au fost stabilite. „Trebuie ca ei să fi lucrat în instituţiile europene? Trebuie să provină dintr-un stat care aplica integral legislaţia UE? Trebuie să prezinte un program? Trebuie audiaţi de Consiliul European?“, se întreabă fostul preşedinte francez într-un articol publicat de „Le Point“. Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, a încercat să ofere un răspuns parţial acestor întrebări, propunând ca toţi candidaţii la cele trei importante funcţii să fie supuşi unui interviu înaintea deciziei finale. Iniţiativa Poloniei este susţinută de Finlanda, Solvacia, Cehia şi ţările baltice.
 
Datorită definirii vagi a competenţelor noilor funcţii europene şi în lipsa unor criterii concrete, rivalităţile dintre statele membre şi personalitatea fiecărui lider sunt cele care fac alegerea. În cazul funcţiei de „preşedinte“ al UE, un cuvânt greu de spus l-a avut rivalitatea dintre statele Beneluxului, de orientare federalistă, şi euroscepticismul Marii Britanii. Cu sprijinul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi al cancelarului Angela Merkel, favorit a devenit premierul conservator belgian Herman van Rompuy, în dauna fostului premier britanic Tony Blair. „Le Monde“ scrie că aceasta este răzbunarea Belgiei pentru refuzul Londrei, în 1995 şi în 2005, de a accepta un belgian în fruntea Comisiei Europene. Presa britanică cataloghează însă alegerea drept o victorie a mediocrităţii. „The Economist“ scrie chiar că, spre deosebire de Blair, singurul conflict internaţional rezolvat de Hermanvan Rompuy a fost unul dintre Belgia şi Olanda, legat de dragarea estuarului Schelde.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
EUROPA