Home » Stiinta & Tehnologie » O calotă de 20 km s-a desprins de la Polul Nord

O calotă de 20 km s-a desprins de la Polul Nord

30 Iul 2008 Alexandra Badicioiu | 1 comentarii | 2445 vizualizari
Rating:
7 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
„Parasolarul alb”, cum se numesc gheţurile din zona arctică, riscă să dispară cu totul, accelerând astfel creşterea temperaturii.
 
Ghetarii arctici sunt pe cale de disparitie
Ghetarii arctici sunt pe cale de disparitie. Sursa: Reuters
O fâşie mare de gheaţă, de aproape 20 de kilometri pătraţi, s-a desprins din calota arctică, în nordul coastei canadiene, potrivit imaginilor furnizate de sateliţi. Specialiştii susţin că, în timpul acestei veri, vor continua să se desprindă mai multe porţiuni din calota arctică, scrie BBC, citat de MEDIAFAX. Cu atât mai mult cu cât specialiştii care au vizitat recent zona, alături de forţele armate canadiene, au descoperit fisuri mari în fâşia de gheaţă, care se întind pe mai mult de 16 kilometri.

Ruptura s-a produs în zona Ward Hunt, iar bucata respectivă s-a desprins de Ellesmere Island, care era legată, la un moment dat, de o zonă masivă de gheaţă, de aproape 10.000 de kilometri pătraţi. Această zonă s-a fărâmiţat în bucăţi foarte mici, care împreună acoperă mai puţin de 1.000 de kilometri pătraţi.

De altfel, Polul Nord se confruntă cu topirea rapidă a unor bucăţi mari din calota arctică, deşi specialiştii se îndoiesc că zona afectată o va depăşi ca întindere pe cea din 2007, când 4,3 milioane de kilometri pătraţi de gheaţă s-au topit. Bucata de 20 de kilometri este a doua ca mărime, după cea din 2005, care avea aproximativ 60 de kilometri pătraţi şi care s-a desprins în apropierea insulei Ayles.

Chiar dacă nu bat recorduri anul acesta, schimbările continue care au loc în regiune afectează atât apa din ocean, cât şi zona îngheţată. Specialiştii sunt interesaţi de coasta canadiană pentru că oferă multe informaţii despre istoria zonei arctice. Datările cu radiocarbon făcute pe bucăţile din lemn prinse în gheaţa din fiordul Disraeli arată că gheţurile din zona Ward Hunt au o vechime de cel puţin 3.000 de ani. Însă o analiză a ultimului secol indică faptul că gheaţa care forma Ward Hunt s-a retras de pe 90% din suprafaţa iniţială.

Topirea gheţurilor din zona arctică are implicaţii globale. „Parasolarul alb“ reflectă energia de la Soare înapoi în spaţiu, ajutând la răcirea Pământului. În cazul dispariţiei gheţurilor, radiaţiile sunt absorbite de apa oceanului şi de zonele fără gheaţă, consecinţa fiind încălzirea climatului Pământului la un ritm mai accelerat decât s-a prevăzut.

De altfel, experţii au avertizat în mai multe rânduri că Polul Nord ar putea rămâne fără gheaţă anul acesta. Majoritatea gheţii de aici este nouă, depusă anul trecut, cu mari şanse să se topească în întregime chiar anul acesta, spunea Mark Serreze, de la Centrul Naţional de Date pentru Zăpadă şi Gheaţă din SUA (NSIDC), citat de „Newscientist”.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
Ally 30-Iul-2008 23:35
Trist!
...dar adevarat, si noi sintem mult prea tampiti sau preocupati sa strangem cat mai multi bani si obiecte ca sa ne dam seama...
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
STIINTA & TEHNOLOGIE