Nuţi de la Pasteur

Gerda Bacher, născută în anul 1916, este moştenitoarea unui teren de 14.000 mp în Braşov - strada Stejerişului nr. 8. Terenul, precum şi „Pensiunea Scheeser“ aflată pe el au aparţinut tatălui ei. Proprietatea Scheeser a fost naţionalizată de statul comunist, iar Institutul Pasteur din Bucureşti a avut înscris în Cartea funciară un drept de administrare operativă, printr-o decizie a Consiliului Popular Braşov din anul 1984. În 2001, Gerda Bacher, cetăţean român cu domiciliul în Germania, a cerut retrocedarea proprietăţii familiei sale. Primăria a constatat că imobilul a intrat în proprietatea statului fără nici un titlu legal şi valabil, astfel că a fost emisă, în octombrie 2002, dispoziţia de restituire a terenului. În martie 2004, Consiliul Local Braşov a revocat dreptul de administrare a Institutului Pasteur asupra terenului, care a fost radiat din Cartea funciară.

 

După privatizarea controversată a Institutului Pasteur, reprezentanţii acestuia au atacat în contencios administrativ decizia Consiliului Local Braşov. Această primă tentativă de însuşire a celor 14.000 mp a fost respinsă de instanţă - Tribunalul Bucureşti a hotărât că institutul nu are nici un drept asupra terenului. Mai apoi, şi Curtea de Apel Bucureşti a menţinut aceeaşi decizie, arătând: „Fără posibilitate de tăgadă, recurentul Institutul Pasteur nu a făcut dovada că imobilul se află în proprietatea sa şi nici a faptului că la data transformării se mai afla în patrimoniul institutului“.

 

Institutul Pasteur, reprezentat de Sorin Stănescu, a deschis un alt proces, prin care cere constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei de restituire a terenului către moştenitoare şi rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al Gerdei Bacher şi reînscrierea dreptului institutului de administrare operativă a terenului. În anul 2005, firma Gabi’s Development SRL din Braşov a cumpărat, cu suma de 350.000 euro, terenul de la Gerda Bacher şi a intrat ca intervenient în proces. Institutul a pierdut procesul la instanţele din Braşov, atât la judecata de fond, cât şi la cea din apel. Interesant este faptul că, la Curtea de Apel Braşov, apărarea Institutului Pasteur a fost asigurată şi de „Cabinetul individual de avocatură Udrea Elena Gabriela“. După cum susţin reprezentanţii Gabi’s Development, fosta consilieră a preşedintelui Băsescu era folosită pe post de sperietoare a instanţei de judecată de la Curtea de Apel; înainte de fiecare termen, ceilalţi avocaţi ai institutului anunţau cu mare tam-tam, pe culoarele tribunalului şi în sala de judecată: „Atenţie, vine doamna Udrea“, cerând apoi instanţei să nu înceapă procesul, fiindcă „doamna Udrea e pe drum, trebuie să ajungă imediat“. După cum arată directorul general al societăţii braşovene, Gabriel Stan, „prin mijloace ordinare, nicidecum juridice, au reuşit să tergiverseze judecarea recursului timp de 4 ani! Astfel, au recuzat complete de judecată, au cerut 4 strămutări ale procesului şi au deschis alte 12 procese în legătură cu aceeaşi cauză. Printr-un angajament dolosiv, uzând de acte false, au cerut, în numele doamnei Bacher, strămutarea procesului“. Şi strămutarea a fost obţinută, iar procesul a fost mutat la Curtea de Apel Alba Iulia, fără ca Bacher sau reprezentanţii firmei braşovene să aibă cunoştinţă de cererea de strămutare. La Alba Iulia, cauza a fost rezolvată în mod miraculos, în numai două termene. Culmea, instanţa a dat institutului ceea ce el nu ceruse - proprietatea asupra terenului, când de fapt Pasteur ceruse doar dreptul de administrare!

 

De-a lungul anilor de procese, reprezentanţii reclamantului Institutul Pasteur sunt acuzaţi că ar fi recurs la mijloace profund ilegale. Astfel, persoane din partea institutului s-au dus la căminul de bătrâni din Helmbrechts, unde se afla Gerda Bacher, şi ar fi pretins că au o împuternicire din partea fiului ei; astfel, profitând, se pare, de vârsta şi de incapacitatea ei, au obţinut de la bătrână o procură specială, prin care unul dintre ei era împuternicit cu drepturi depline privind averea ei din România. S-a ajuns până acolo încât adversarii au negat existenţa şi apoi adevărata identitate a Gerdei Bacher.

 

Revenind la procesul de la Alba Iulia, aici instanţa a dat câştig de cauză institutului, prin ceea ce, în termeni juridici, se numeşte „retract litigios“. După cum arată reprezentanţii societăţii braşovene, retractul litigios nu poate fi invocat niciodată de reclamant, în speţă Institutul Pasteur, ci doar de pârâţi - Gabi’s Development, Primăria Braşov şi Gerda Bacher. În plus, institutul nu a cerut un drept de proprietate pe teren, dar instanţa totuşi i l-a dat. Preşedintele completului de la Alba Iulia, Augustin Mândroc, a ieşit la pensie imediat după acest proces.

 

Gabriel Stan explică simplificat ce înseamnă hotărârea instanţei din Alba Iulia: „Este ca şi cum văd o casă a unui proprietar, îmi place şi deschid un proces prin care cer s-o administrez eu. Apoi pierd primele două faze ale procesului, dar în recurs invoc retractul litigios, iar instanţa decide ca eu să plătesc banii pe care i-a dat omul acum 10 ani pe acea casă, mă face pe mine proprietar şi îl dă afară pe el. La Alba Iulia, instanţa a substituit proprietarul din Cartea funciară, Gabi’s Development, cu Institutul Pasteur, cel care avusese un drept temporar de administrare. Mai mult, retractul litigios este menit să tranşeze litigii pur private, nicidecum comerciale, iar părţile implicate sunt două societăţi comerciale“. Astfel s-a ales institutul cu un teren în valoare de 8 milioane euro, pentru care are de plătit doar 350.000 euro, suma încasată de Bacher de la firma braşoveană. Altfel spus, institutul a luat un euro cu doar 4 cenţi.