Nu promulgaţi legea privind trecerea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ

Profitând de nemulţumirea agenţilor econo­mici, ale căror operaţiuni la Oficiul Naţional Re­gistrul Comerţului au fost blocate, luna trecută, în urma unui protest al magistraţilor din această in­stituţie, un grup de patru parlamentari a înain­tat o iniţiativă legislativă care prevede trecerea ONRC în subordinea CCIR. Propunerea a fost adoptată de Parlament marţi sub formă de lege şi, dacă va fi şi promulgată de preşedintele Tra­ian Băsescu, va deveni efectivă. Iniţiatorii pro­punerii sunt liberalul Cristian David, care este ginerele preşedintelui CCIR, Mihai Vlasov, con­servatorul Dan Voiculescu despre care presa a scris că a închiriat de la Romexpo, societate la care CCIR e acţionar, spaţii comerciale la un preţ mult mai mic decât cel al pieţei, precum şi alţi doi parlamentari PC, subordonaţi pe linie de partid lui Dan Voiculescu.

 

Tentativele de scoatere a ONRC din subordi­nea Ministerului Justiţiei nu sunt noi, datând din 2005. Atunci deputatul Ovidiu Ioan Silaghi şi se­natorul Viorel Arion au făcut propuneri similare, respinse definitiv de Parlament, după ce în 2006 Curtea Constitutională a decis că „legea în ansamblu este neconstituţională“. În 2007 cei doi au reluat propunerea, însă Guvernul a solici­tat menţinerea subordonării la Justiţie. 

 

Potrivit proiectului adoptat de Parlament, ofi­ciile ONRC trec în subordinea Camerelor de Co­merţ şi Industrie Judeţene. Diferenţele dintre ve­ni­turile obţinute de acestea din taxele încasate de ONRC şi cheltuielile efectuate se varsă la bu­ge­tul de stat la finele anului. „Exprimarea este fru­moasă, însă nu se ştie dacă va mai rămâne ceva de returnat statului la finele anului. Cine îi va controla cum cheltuie banii? Poate doar Curtea de Conturi“, spune un oficial din ONRC, care a solicitat anonimatul. Modul în care CCIR va gestiona veniturile rezultate din plata taxelor de către firme este unul dintre punctele de critică ale Ministerului Justiţiei. Potrivit acestuia,„ini­ţia­tiva legislativă (...) pune sub semnul întrebării mo­dul în care vor fi gestionate veniturile ONRC“. Alina Bica, secretar de stat în cadrul MJ, spu­ne că proiectul de lege adoptatde Par­la­ment ridică probleme de constituţionalitate şi con­formitate cu alte legi în vigoare. „Vom solicita preşedintelui României să uzeze de dreptul con­stituţional de a solicita Parlamentului reexa­mi­narea Legii“, a spus Bica.

 

CCIR susţine că preluarea ONRC va reduce bi­ro­craţia. „Reducerea substanţială a birocraţiei la în­registrarea firmelor, eliminarea oricărei posibilităţi de fraudare a datelor înscrise şi transpa­ren­ţa înregistrărilor societăţilor comerciale sunt punctele-cheie (...) Înregistrările simple ale socie­tă­ţilor comerciale vor fi operate în numai 24 de ore, re­zolvându-se situaţia actuală prin care în­tre­prinzătorii care solicită menţiuni în luna cu­ren­tă primesc termene în primul trimestru al anu­lui 2010“, susţin oficialii CCIR. Nu se ştie însă cât de reprezentativă este această organi­za­ţie pen­tru mediul de afaceri. Site-ul CCIR nu con­ţine in­formaţii asupra numărului de membri. Mihai Vla­sov spune că acesta nici nu contează de­­oa­re­ce reprezentativitatea vine de la sine. „Pre­şedintele Băsescu a fost votat de toţi ro­mânii? Nu. Şi atunci este doar preşedintele celor care l-au vo­tat?“, întreabă retoric acesta.

 

Potrivit Justiţiei, dintre statele membre ale Uni­unii Europene, doar în Olanda şi Italia regis­trul funcţionează pe lângă camerele de comerţ. În rest, registrul este subordonat ministerelor Jus­tiţiei, Economiei sau altor oficii şi de­par­tamente guvernamentale. În Italia camerele de comerţ sunt instituţii publice în cadrul ad­mi­nis­traţiei publice locale, iar în Olanda camerele de comerţ se află sub controlul Ministerului Afa­ce­rilor Comerciale.

 

Actualul şef al CCIR, Mihai Vlasov, a ajuns la conducerea instituţiei după detronarea fostului preşedinte Victor Babiuc în 2006. La acel moment mişcarea camerală din România s-a scindat, în urma unor atacuri publice declanşate împotriva lui Babiuc de către Vlasov, iar organizaţia Bucureşti s-a separat de restul camerelor judeţene. După instalarea sa la conducerea CCIR, Magda Ţepoi, o apropiată a preşedintelui Vlasov şi şef al Camerei Iaşi, a fost arestată şi condamnată la cinci ani de puşcărie pentru deturnarea unor fonduri europene. Cel care a apărat-o a fost avocatul Vlasov.