Home » Bani & Afaceri » Business News » Nemţii îşi lichidează firmele din România

Nemţii îşi lichidează firmele din România

23 Aug 2009 Annett Muller | 0 comentarii | 4557 vizualizari
Rating:
11 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
În România există la ora actuală peste 16.000 de firme cu capital german. Multe dintre ele se gândesc la plecarea din ţară. Doar pentru firmele de construcţii şi pentru lanţurile de supermarketuri România rămâne o piaţă bună de desfacere.
 
Ulrich Burger si Ludger Thol (medalion), doi investitori nemti care cauta solutii pe piata romaneasca
Ulrich Burger şi Ludger Thol (medalion), doi investitori nemţi care caută soluţii pe piaţa românească
În ciuda crizei economice, avocatul german Gisbert Stalfort tocmai face angajări în Bucureşti. Firma sa de avocatură lucrează la foc continuu, pentru că are un domeniu de activitate cum nu se poate mai adecvat situaţiei: se ocupă de lichidări de firme. Are în portofoliu 15 firme cu capital german şi austriac ce îşi pregătesc retragerea de pe piaţa românească. Pierderea pentru piaţa muncii autohtonă e de aproximativ 750 de locuri de muncă. În anii trecuţi, lichidarea unor firme, spune Stalfort, consilier în chestiuni juridice al investitorilor germani încă de la jumătatea anilor ’90, reprezenta un „fenomen marginal”. „Azi”, spune juristul, „lichidările fac parte din munca zilnică”.

De la Revoluţia din ’89 încoace, Germania a investit în România peste două miliarde de euro, devenind astfel, după Olanda şi Austria, al treilea mare investitor. Investiţii care se traduc în sute de mii de locuri de muncă. Numai sectorul producătorilor de componente auto a creat, potrivit agenţiei de consultanţă economică Germany Trade& Invest, peste 80.000 de locuri de muncă. Acum însă în domeniu se fac reduceri de personal serioase din cauza scăderii vânzărilor la nivel mondial. Aşa s-a întâmplat cu furnizorul de cablaje auto Leoni din Nürnberg, care şi-a închis uzina din Mioveni chiar la începutul anului. Activa de şase ani în România şi avea 230 de angajaţi. Fostul lider sindical Florica Vasilescu este dezamăgit de restructurare: „Noi credeam că unei companii germane îi vin idei mai bune decât cea de a lăsa oamenii pe drumuri”.

Deocamdată, uzina din Mioveni este singura fabrică la care Leoni a renunţat complet. Ce se va întâmpla cu cei peste 6.500 de angajaţi români din Arad, Bistriţa şi Piteşti, purtătorul de cuvânt al Leoni, Sven Schmidt, nu ar putea să spună: „De când am înregistrat pierderi enorme suntem foarte precauţi în a face pronosticuri”. Cert este că pentru a scădea costurile de producţie compania Leoni nu va investi în România. „Creşterea neaşteptată a salariilor ne-a luat prin surprindere cu totul”, spune Schmidt. Este şi motivul pentru care concernul va reloca producţia care se efectua la uzina din Mioveni în Africa de Nord, unde compania operează de trei decenii. Nivelul salariului net în diversele locuri din lume unde îşi desfăşurară activitatea producători precum compania Leoni prezintă diferenţe considerabile. Conform datelor furnizate de sindicate, un muncitor calificat câştigă în Germania 1.600 de euro pe lună, în România, 350 de euro, în timp ce în Tunisia acelaşi muncitor calificat e plătit cu doar 180 de euro pe lună.

“Circ ambulant” - aşa numeşte consilierul german de investiţii Johannes Book sectoarele care se bazează pe forţa de muncă ieftină. „Acestea migrează când spre Europa de Est, când spre Africa, când spre Asia”, spune Book, care consiliază din Frankfurt pe Main companiile germane când acestea vor să-şi mute activitatea în Europa de Est sau în Asia. Că sunt vremuri de criză sau nu, Book trebuie „să insufle ideea” că merită să investească în acel loc. „Pentru o investiţie în România am în acest moment puţine argumente, pentru că în ultimii ani forţa de muncă românească s-a scumpit, dar nu a devenit mai calificată”, spune Book. Consecinţa: cine costă mai mult este evaluat mai sever la capitolul productivitate a muncii. Iar aici, România stă vizibil mai prost decât Polonia, Cehia sau Ungaria. „În loc să se preocupe de creşterile salariale, Guvernul român ar trebui să se concentreze mai mult asupra formării de muncitori calificaţi”, recomandă Book.

Lipsă de forţă de muncă calificată? Despre subiectul acesta, inginerul Ludger Thol, care conduce o firmă de proiectare în Cluj, poate scrie o carte. De mai mulţi ani, firma Lupp Projekt Transilvania, care are unsprezece angajaţi, construieşte hale industriale şi comerciale pentru investitorii germani în România. Thol apelează pentru construcţia propriu-zisă, pe lângă firmele româneşti, şi la cele ungureşti. „Ce-i drept sunt mai scumpi, dar muncesc eficient, cum nu s-ar întâmpla dacă aş avea pe şantier doar muncitori autohtoni.” Thol a evitat în toţi aceşti ani contractele cu constructorii de locuinţe şi azi primeşte răsplata. În vreme ce construcţia de locuinţe s-a blocat, el are comenzi de proiecte până anul viitor. Ce va urma după nu ştie deocamdată, criza i-a transformat pe investitorii din sectorul industriei în clienţi nehotărâţi. Este o situaţie care nu este valabilă doar în Cluj, ci în întreaga ţară. România a înregistrat o scădere de 40 la sută a investiţiilor străine în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Ludger Thol începe să resimtă cifrele în scădere. „Înainte, investitorii veneau singuri la noi, între timp trebuie să facem noi oferte.” Însă inginerul de construcţii nu vrea să se plângă, ci preferă să facă din înfruntarea crizei o virtute. „Dacă înainte, prin ţară, erau lăsate în paragină doar fermele de porci, acum oamenii de afaceri germani care îşi mută producţia părăsesc hale industriale de foarte bună calitate’’, spune Thol. Inginerul de construcţii are deja oferte de la fabrici germane de textile şi de maşini, care vor să-i vândă halele. Cu certitudine transformarea şi renovarea unei clădiri gata construite sunt mai avantajoase ca preţ decât construirea ei de la zero. Un lucru care va juca un rol important în decizia investitorilor germani de a veni în România, crede Thol.

Pentru Ulrich Burger, criza a adus vremuri bune pentru negocieri. El caută terenuri în Ardeal, Banat şi Bucovina pentru un lanţ de magazine cu produse ieftine, Plus, care aparţine de concernul german Tengelmann. Pentru că în România preţurile la terenuri sunt în picaj, compania are posibilitatea să se extindă mai mult. „Înainte de criză ne gândeam cum să punem mâna mai repede pe teren, pentru că preţul lui putea creşte. Acum ne punem problema dacă nu cumva ar trebui să mai aşteptăm puţin, căci terenul s-ar putea ieftini”, spune Burger. Spre deosebire de Ungaria, unde piaţa pentru produse cu preţuri mici este saturată, România, cu sârguincioşii ei cumpărători, promite companiilor din domeniu câştig maxim în scurt timp. Conform statisticilor, românii dau pe mâncare 40 la sută din salariu.

În unele oraşe, retailerul Plus nu are până acum concurenţă. „Pentru noi, acestea sunt vremuri foarte bune”, spune Burger. Criza a mai adus şi teama de a nu-ţi pierde locul de muncă. Dacă înainte investitorii germani se plângeau că „angajaţii le sunt furaţi de concurenţă pentru o jumătate de euro în plus”, acum aceştia au devenit „cuminţi şi stabili într-un loc”. La Tăşnad, un oraş cu aproape 10.000 de locuitori din judeţul Satu Mare, au fost deja primite primele solicitări de angajare la supermarket, chiar dacă acolo abia a fost construită fundaţia magazinului. „Nici nu am făcut oferte de angajare”, spune Burger.

„Nu vor rezista mulţi“
În vreme ce sectorul industriei auto este în cădere liberă, motiv pentru care companiile din domeniu se gândesc să plece, „România va rămâne şi în următorii zece ani o piaţă bună de afaceri pentru firmele de construcţii în domeniul infrastructurii”, consideră inginerul Ludger Thol. Aceasta şi pentru că fonduri UE de aproximativ 15 miliarde de euro aşteaptă să fie accesate pentru construcţia de străzi, poduri, colectarea şi prelucrarea deşeurilor. „Din acest punct de vedere, România este o piaţă extrem de interesantă”, spune şi avocatul Gisbert Stalfort. Mai întâi de toate vrea să ofere consiliere companiilor din ţară despre strategiile de criză pe care trebuie să le adopte şi despre modul în care trebuie pregătite disponibilizările în masă. La prima conferinţă despre managementul crizei financiare, pe care a organizat-o în primăvară, se aştepta să vină 35 de firme germane. Şi au venit o sută. Între timp, numărul firmelor interesate de serviciile lui a crescut la aproape 300. Şi sunt firme care au de la cinci până la o mie de angajaţi.
 

 
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
BUSINESS NEWS
 
Vrei un business la cheie?
Quiznos Sub este un lant american de restaurante specializate pe sandwichuri ce opereaza peste 3.000 de unitati in 15 tari.
Franciza Quiznos a primit in decursul activitatii nenumarate premii pentru cea mai buna franciza a anului de la Entrepreneurs Magazine.
[detalii]
 
CELE MAI