Home » Ultima ora » International » Negocierile pentru climă din Copenhaga sunt în impas

Negocierile pentru climă din Copenhaga sunt în impas

17 Dec 2009 | 0 comentarii | 645 vizualizari
Rating:
4 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Negocierile privitoare la climă erau în impas miercuri seară la Copenhaga, în pofida angajamentelor financiare pe termen scurt din partea mai multor state dezvoltate, în special în combaterea deforestărilor, relatează AFP.

Preşedintele american Barack Obama, aşteptat vineri la Copenhaga, "speră că prezenţa sa va fi utilă" pentru a se ajunge la un acord, a spus Casa Albă, cu 48 de ore înainte de expirarea termenului dat pentru încheierea unui acord care să permită limitarea creşterii temperaturii medii a planetei la 2 grade Celsius.

Liderul francez Nicolas Sarkoy a refuzat miercuri să discute despre un eşec, considerând că ar fi ceva "catastrofal".

Ziua a fost marcată de certuri pe tema procedurilor, limitându-se dezbaterile de fond: elaborarea unei riposte internaţionale în faţa dereglărilor climatice. "Situaţia este complet blocată. Am pierdut aproape două zile de negocieri", a declarat secretarul de stat francez pentru ecologie, Chantal Jouanno.

Între timp, Australia, Franţa, Japonia, Norvegia, Marea Britanie şi SUA au anunţat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani "pentru anularea şi, dacă este posibil, inversarea deforestărilor din statele în curs de dezvoltare". Protecţia pădurilor este una dintre marile mize ale summitului din Copenhaga pentru state ca Brazilia, Indonezia sau cele din Bazinul Congo.

În ritmul actual - aproape 15 milioane de hectare pe an, adică suprafaţa statului Bangladesh - deforestarea este responsabilă pentru aproape o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră în lume, mai mult decât sectorul transportului.

Miercuri seară, Japonia a propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din banii publici, pe o perioadă de trei ani, pentru a ajuta ţările cele mai vulnerabile în faţa impactului schimbărilor climatice. Ajutorul imediat necesar, din 2010 până în 2012, pentru cele mai vulnerabile state a fost estimat la 30 de miliarde de dolari pe trei ani.

Africa şi-a revăzut în scădere cerinţele financiare. Premierul etiopian a evocat cifra de 100 de miliarde de dolari pe an începând din 2020, mai puţin decât cererile formulate până acum de Uniunea africană. "Pentru că avem mai mult de pierdut ca alţii, trebuie să devenim mai flexibili", a explicat el.

Pe de altă parte, ţările în curs de dezvoltare l-au acuzat pe vicepeşedintele conferinţei, daneza Connie Hedegaard, că pregăteşte un text de negoiceri ignorând rezultatele grupurilor de lucru. "Acest proces nu este transparent", a spus şi principalul negociator chinez.

După părerea generală, organizarea summitului lasă de dorit: India a denunţat un "bazar integreal", iar microstatul Tuvali a comparat conferinţa cu Titanicul, iar Brazilia a protestat pe lângă Danemarca după ce şefa delegaţiei sale nu a putut intra la lucrări din cauza unui exces de zel din partea aparatului de securitate.

Poliţia daneză, autorizată să efectueze "arestări preventive", a reţinut mai mult de 1.700 de persoane de la începutul summitului, dar majoritatea au fost eliberate fără acuzaţii. NewsIn

 

 

 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
INTERNATIONAL