Home » Media » Cotidianul 5.000 » Muzica viitorului: dispecerat plus necrofilie

Muzica viitorului: dispecerat plus necrofilie

15 Apr 2008 Dan Dediu | 1 comentarii | 3316 vizualizari
Rating:
18 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
Dan Dediu, compozitor şi muzicolog, crede că societatea de acum e prea comodă pentru a mai crea. Se va mulţumi, crede el, să combine la nesfîrşit muzicile trecutului.


 
Cred că viitorul muzicii se va construi pe muzici ale trecutului. Muzicile viitorului, cele ce ar suna cu totul nou, vor trebui să mai aştepte. Un alt ev, poate altfel organizat şi mai puţin comod decît al nostru, le va putea aduce în prim-plan. Nu însă şi viitorul apropiat.

Căci el se va hrăni în continuare din vampirizarea muzicilor trecutului, multiplicîndu-le, combinîndu-le la nesfîrşit şi schimbîndu-le funcţia ori cadrul în societate. Ecuaţia viitorului muzicii va fi următoarea: dispecerat plus necrofilie.

Dispecerat - pentru că va clasa, va organiza şi va distribui traficul muzical pe întreaga planetă -, necrofilie - pentru că se va hrăni cu muzici ale epocilor defuncte, pe care le va resuscita într-un mod artificial. E de bine sau e de rău? Iată cîteva răspunsuri, aşa cum se anunţă ele de pe acum.

Muzica precum apa

Acest mic slogan profetic apare în cartea „The Future of Music“ scrisă de David Kusek şi Gerd Leonhard. Cei doi cercetători americani imaginează un viitor al muzicii în strînsă legătură cu revoluţia digitală. În opinia lor, digitalizarea informaţiei sonore va face ca muzica să se găsească aproape peste tot, asemenea apei.

După cum dăm drumul la robinet şi curge apa, tot aşa vom putea avea în curînd acces nelimitat la muzică de orice fel, printr-un canal digital mobil. Autorii chiar imaginează un sistem de plată asemănător celor de la apă, gaze, curent electric sau cablu: un abonament lunar sau trimestrial ce ar consta din achitarea unei sume fixe în schimbul unui flux neîntrerupt de muzică.

Muzica precum oxigenul

Dezvoltarea nanotehnologiilor va genera trei fenomene importante: mai întîi, abundenţa informaţiei sonore. Această imensă cantitate de muzică se va datora dezvoltării unor formate digitale ce vor permite o calitate acustică foarte bună şi totodată o stocare minimală. Apoi, instantaneitatea informaţiei muzicale va deveni un standard obligatoriu.

Cînd vom avea nevoie de o anumită muzică, o vom putea accesa imediat prin Internet. Concerte transmise în timp real, de la depărtări imense, înregistrări noi sau vechi, dacă vor exista în fondul digital al planetei, vor putea fi audiate instantaneu. Aici intervine cel de-al treilea fenomen: mobilitatea.

„Obiectele mobile“, după cum le spune Jacques Attali în cartea sa „Scurtă istorie a viitorului“, cîştigă teren în faţa altor tehnologii. Prin telefonul mobil, care a devenit deja un mic computer, sîntem capabili, oriunde şi oricînd, să luăm contactul cu oricine de pe planetă, să încărcăm sau să livrăm muzică de orice fel. Astfel, muzica va deveni asemenea oxigenului pe care-l respirăm: la discreţie, imediată şi uşor accesibilă.

Muzica precum vîntul

Ştiinţa se schimbă radical: chimia şi fizica alunecă din ce în ce mai mult spre biologie, ştiinţele economice converg spre ştiinţele comportamentului, politologia se intersectează cu psihologia. În aceste condiţii, şi artele se vor schimba vrînd-nevrînd, iar muzica o dată cu ele.

Criza limbajului muzical din secolul 20 nu a fost decît începutul unei mai profunde metamorfoze a muzicii. Terenul de luptă este sensul ei atît de echivoc, volatil şi nesigur. Astfel, pentru a-i da un sens mai clar, pentru a-i fixa sensul, se vor găsi formule de combinare cu alte modalităţi de expresie, în mixturi din ce în ce mai stranii şi mai inedite. S-ar putea chiar ca esenţa muzicii să se schimbe drastic. În acest fel, ea ar deveni la fel de incontrolabilă şi de invizibilă precum vîntul, dar la fel de reală şi perceptibilă.

Muzica precum îmbrăcămintea

Cantitatea imensă de muzică disponibilă ne va obliga să selectăm informaţia, căci nu vom putea asculta totul. Selecţia se va face pe criterii subiective: gust, nevoi, plăceri. Astfel, muzica se va personaliza.

Ne vom putea atunci croi, asemenea veşmintelor, muzici individualizate, chiar dacă nu proprii: muzici sport, cu ştaif, elegante, recalcitrante, excentrice, cuminţi, pestriţe, sobre, uniforme. Materialul şi croiala vor aparţine altora, utilizarea lor va fi însă una personală, autentică.

La fel cum se întîmplă cu programele de calculator: cu toţii scriem în Microsoft Word, dar fiecare scrie altceva. Astfel, ne vom putea „compune“ un playlist care să ne satisfacă şi ne vom putea înconjura zi de zi cu această anvelopă sonoră.

„Crud sau gătit“, ecologie sau fast food?

Celebrul titlu al cărţii lui Claude Levi-Strauss se potriveşte de minune evului muzical ce ni se deschide în faţă: muzici „crude“, ascultate în concert, şi muzici „gătite“, înregistrate şi mixate în studio. Aceste două tipuri de prezentare a muzicii vor intra în conflict.

„Cutiile de conserve“ muzicale, înregistrările, după cum le spunea Celibidache, vor face ca importanţa spectacolului live, a concertului ori a show-ului să crească. Experienţa concertului va deveni o valoare umană importantă, un fel de produs ecologic muzical opus artificialului fişierelor digitale masterizate cu doxă în maniera fast food. Cît despre muzica viitorului, mai vorbim după douăzeci de ani, vorba lui Dumas.

Dan Dediu s-a născut pe 16 martie 1967. Are licenţă în compoziţie la Bucureşti, cu Ştefan Niculescu şi Dan Constantinescu (1989), specializare la Viena cu Francis Burt (1990-1991) şi o serie de burse de creaţie sau de cercetare la Viena, Paris sau Berlin.

A compus 130 de lucrări muzicale, ce acoperă aproape toate genurile muzicale: simfonii, concerte, cvartete de coarde, muzică de cameră în diferite formaţii, muzică pentru pian, coruri, muzică electronică, trei opere („Post-ficţiunea“, „Münchhausen“, „Eva!“). A adunat, între timp, trofee naţionale şi internaţionale de compoziţie şi interpretare. A şi scris: cărţile „Episoade şi viziuni, Dan Constantinescu - esenţe componistice“ (împreună cu Valentina Sandu-Dediu) şi „Radicalizare şi guerrilla“, eseuri
şi articole.

Între 2003 şi 2006 a realizat la TVR serialul de iniţiere muzicală „Aventura sunetelor“ (88 de episoade), pentru care a primit Premiul ATF pe anul 2004. În prezent este rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Predă compoziţie, forme muzicale, arta construcţiei melodice, curente, stiluri şi limbaje ale muzicii secolului 20.
 
 
 
Abonare Newsletter
 
 
 

1 comentarii

 
1
blntgeorge 16-Apr-2008 22:04
cine decide
Sunt momente cand o anumita tensiune de ordin social defuleaza in plan intelectual prin nevoia de predictibilitate. Un fel de arhetip al oracolului. Despre muzica viitorului, chiar si apropiat, este aventuros sa vorbim, mai ales atunci cand nu de cei in cauza depinde algoritmul. Cine ar fi zis ca in anii 90 ne vom umple de manele?... Sau cine, in a doua jumatate a secolului trecut, ar fi putut sa prevada efectele tehnologiei PC la nivel global? O mare parte din conduita traiectoriei lui cum se satisface necesitatea de muzica se determina, de cele mai multe ori neasumat, de catre factorul politic. Daca lucrurile sunt lasate la voia intamplarii, se pot petrece multe si de toate felurile, insa nu putem spune (chiar si cu o estimare probabila) care din ele va prevala sau va domina o perioada culturala semnificativa istoric. Si asta cu atat mai mult cu cat vetrele de traditie scad simtitor in putere. Desigur, o abordare critica a ceea ce se manifesta deja este binevenita. Dincolo de asta, survine riscul unui expozeu de ludica elocinta, in cel mai bun caz...
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
 
 
Locuri de munca disponibile in jobs.Cotidianul.ro
 
 
COTIDIANUL 5.000